#performanță sportivă | Explore Tumblr posts and blogs

auricamitrea26-blog · 4 years ago

Text

STUDIU CU PRIVIRE LA SELECŢIA COPIILOR LA ÎNOT - CLASA A V-A

INTRODUCERE

Înotul este un sport ciclic și presupune dezvoltarea armonioasă a calităților și deprinderilor motrice. În acest sport sunt întâlnite majoritatea calităților motrice, punându-se bază foarte mare pe viteza de reactie, coordonarea intersegmentară, forța explozivă si toate tipurile de rezistență. Înotul de performanță este practicat atât de amatori cât și de sportivi profesioniști și este prezent la toate edițiile Jocurilor Olimpice Moderne. Înotul se confundă cu apariţia umanităţii fiind prezent în toate timpurile şi la toate popoarele. Înotul este important în dezvoltarea copilului ajutând la dezvoltarea musculaturii, a coordonării motrice, a abilităţilor cognitive şi a modalităţilor de interacţiune socială. Este mişcarea care se poate practica, încă de la naştere, în centre specializate. Apare ca şi activitate sportivă în programele grădiniţelor şi apoi în programele şcolare la liceele cu profil de înot. Este sport complementar altor sporturi, ajutând la dezvoltarea capacităţii pulmonare şi rezistenţei fizice a sportivilor, dezvoltarea lor armonioasă, mijloc de refacere, recuperare medicală şi relaxare. Erste sporrtul în crare întâlrnim cei trrei factrori de călrire ai organismurlui: apa, aerrul şi soarrele. Salvarrea de la îrnec erste prioritartea principrală a părrin ţirlor crare îşi îndrrumă copriii srpre iniţirere şi aprofundrare în tehnrica procedeerlor acesrtui sprort. De acreea arvem nevroie de specialirşti brine pregătriţi crare să-i fracă pe viitorrii elrevi să îndrăgearscă mişcarrea în medriul acvartic şi să-i îndrrume cărtre celelarlte ramruri ale nataţriei cum srunt: înortul, polroul pe apă, săriturrile în apă; sportruri olimpice, prezente la noi în ţară cu rezultate deosebite pe plan mondial.

Capitolul întâi al tezei este unul de analiză teoretică a opiniilor mai multor specialiști autohtoni și străini pe problema procesului de selecție. Aici au fost analizate mai multe aspecte ce țin de istoricul, concepte, analiză terminologică, criterii de selecție. Un rol specrial s-a acorrdat analirzei materialurlui ce țrine de selecrția înotătorirlor la nirvel de începătrori. Cel de-al doirlea capirtol traterază metodrele de cercetrare, organizarrea şi desfăşurarrea selecţriei secundrare ca firind un prrim pas srpre selecrţia înotătorirlor crare vor frace ulterrior sprort de performarnţă. Al treirlea capirtol adreserază clrasa vocaţionrală la nirvel generral, detalirind în a droua parrte înortul vocaţiornal. Studriul de caz monitorizerază folosirrea criteriirlor de selecrţie elaborrate de MEC în cadrrul urnei institurţii cu prorfil sporrtiv. Concluziile generale au fost trase reieșind din obiectivele formulate din startul cercetărilor, care în ultimă instanță au fost atinse pe deplin, astfel confirmând ipotezele înaintate la începutul cercetărilor.

CAPITOLUL 1. CONCEPTELE TEORETICE PRIVIND SELECŢIA LA ÎNOT PENTRU CLASELE VOCAŢIONALE

Selecția este o problemă actuală în rânrdul antrenorirlor de îrnot, iar conceprtul de selecrție în sprort erste defirnit și formurlat în trimp de numerroși specialirști din domerniu sporrtiv cât și din domernii complementrare. Conceprtul de selecrție a frost folorsit inițrial îrntr-o acțirune de prorfil economrico-socirală penrtru diagnosticarrea precroce a aptitudinirlor profesionrale și orientarrea talenterlor cărtre o profersie sau arlta. Din caruza fapturlui că selecrția nu era un concrept crlar defirnit, acearsta sugrera droar începurtul urnei acțiruni de pregătrire sportrivă, crare de-a lunrgul anirlor a cunosrcut a cunosrcut diferrite exprimrări consemnrate în literatrure de specialitrate. Cea mai cunoscrută exprersie era specializarrea timpurrie, crare însermna preocuparrea în dirijarrea copilurlui cărtre o prrobă sportrivă îrncă din fragredă copilărrie. În lucrarrea sa Teorria sporturlui, V. Platornov, 1997, sprune că selecrția sportrivă erste procersul căutărrii cerlor mai talentrați oamreni, capabrili să obțrină rezultrate înarlte îrntr-un domerniu concrret al sporturlui. E. G. Martirorsov și îrncă un grrup de specialirști în domerniu consirder că problrema selecțriei sportrive erste înțelerasă diferrit de la antrernor la antrernor, arsta datorrită varietărții și disconcordanrței căirlor de abordrare a acesrtei treme. Penrtru o mai bruna clarificrare, termernul de selecrție sportrivă erste înlocruit cu vocarție sportrivă. Astrfel, drupă părerrea autorirlor V. M. Zațiorsrkii, N. J. Bulgacrova, M. A. Gortik, V. S. Kelrler și V. N. Platornov, vocarția sportrivă însearmnă „o combinrare de aptitudrini și capacitrăți înnăscrute”[1] iar în opirnia alrtor autrori, vocarția sportrive însearmnă “Existernța urnor particularitrăți morrfo-funcționrale, motorrii și psihofiziologrice condiționrate genertic”[2].

1.1 Motivaţia alegerii temei

Actualitartea termei şi importarnţa problermei abordrate o constitruie faprtul că sportirvii de performarnță srunt arcei crare au frost supruși testerlor de selecrție la un nirvel profesionrist, îrncă din fragredă copilărrie, iar la momrent troți antrenorrii dorresc să crearscă mrari performreri înotătrori și troți studirază procersul selecțriei, chriar dracă erste un prorces complircat și comprlex. Analizrând literatrura de specialitrate, artât autohtronă, cât și cea strărină, se obserrvă crlar că marrea majoritrate a specialiștirlor considreră că penrtru a selercta pe cei mai bruni dinrtre cei mai bruni, erste nevroie de un set de terste de selecrţie atrent conceprute crare să diferenţireze artât abilităţrile şi cunoşinţrele dobândrite prână la momenrtul selecrţie penrtru înortul vocaţiornal, câţ şi pe potenţiarlul pe crare copirlul îl are perntu dezvoltarrea ulteriorară acesrtei etrape. La etrapa primrară, confrorm daterlor literaturrii de specialitrate, majoritartea specialiștirlor pun accenrtul pe doi factrori de brază în selecrție, aceșrtia srunt factorrul morfolorgic și factorrul de sănătrate, crare de frapt srunt crele mai importarnte la vârrsta drată.

Importarnța termei cercetrate. Selecrția sportrivă a înotătorirlor erste un prorces comprlex, crare are la brază anumrite etrape, criterrii, metrode, indicatrori și terste, cu ajutorrul cărrora srînt alreși cei mai bruni dinrtre cei mai bruni. Viitorrul perforrmer trebruie să îndeplinearscă anumrite criterrii de selecrție, iar în lucrarrea de fraţă vom prezernta indicatorrii crare arrată că subiecrții selectrați se încadrerază în prototirpul înotătorurlui de performarnță.

1.2 Sarcinile necesare pentru realizarea studiului

Penrtru realizarrea studiurlui am aborrdat multirple metodolorgii de cercetrare. Am încerput prrin analriza literaturrii de specialitrate cu privrire la selecrţia copiirlor şi elevirlor penrtru sprort, arpoi am studriat materirale privrind selecrţia penrtru îrnot şi mordul în crare acearsta erste un facrtor determinrant în obţinerrea performanţerlor viitorare. M-am arxat deasemernea şi pe studriul specificurlui vârsrtei aferernte clarsei a V-a vocaţionrale, adolescernţi 12-13 ani, şi pe evolurţia psihomotrrică a acestrora.

În vederrea realizărrii cercetărrii şi a desfăşurărrii experimenturlui, am folorsit următoarrele metrode de lurcru: observarţia pedagogrică, metroda statistrico-matematrică de prelucrrare a daterlor (valoarrea merdie a proberlor de contrrol, abaterrea standrard a diferenrţei mediirlor testurlui etc.) şi metroda de reprezentrare grafrică a rezultaterlor obţinrute.

CAPITOLUL 2. SELECŢIA SECUNDARĂ, UN PRIM PAS SPRE SPORTUL DE PERFORMANŢĂ

2.1 Generalităţi cu privire la selecţia copiilor la înot

Orientarrea sportrivă erste un sisrtem de activitrăți destinrate penrtru evidențierrea căirlor de perspectrivă în atingerrea urnor performarnțe sportrive bazrate pe caracteristicrile individurale ale fiecărrui subirect în parrte. Selectarrea sportrivă presuprune aprecierrea potențialurlui subiecțirlor analizrați și prognozarrea obținerrii performanrței îrntr-o ramrură sportrivă. Ormul nu se narște cu aptitudrini și calitrăți, dar el posredă predispozirții de a le căprăta, găsrind lorcul prinrtre indircia anatromo-fiziologrici. Îrncă de la începurtul secolurlui al XX-rlea conceprtul de selecrţie a frost folorsit la încerput îrntr-o acţirune de prorfil economrico-socrial, fundamentrată ştiinţirfic, penrtru precizarrea precroce a aptitudinirlor profesionrale şi orientarrea talenterlor cărtre o profersie, pe temeriul urnor terste şi procerdee menrite să evidenţireze dexteritartea manurală, captarrea şi învăţarrea corerctă şi rapridă a urnor planruri motrrice. Tot în acrest sercol, prirntr-o extenrsie, a frost prelruat conceprtul de selecrţie de activitartea sportrivă, cu scorpul de a indrica un prorces anarlog de depistrare a urnor însuşriri motrrice penrtru sporrtul de mrare performarnţă. Selecrţia, nefirind o noţirune clrară conturrată sugrera droar începurtul urnei acţiruni de pregătrire sportrivă, crare de-a lunrgul anirlor, a identifircat diferrite exprimrări. Cea mai răspândrită exprimrare a frost specializrare timpurrie, crare expurnea preocuparrea srpre orientarrea copilurlui cărtre o prrobă sportrivă îrncă din vârrsta fragredă. Exprersia iniţierrea precroce a frost folosrită în anì̀̀i 60, crare dimirnua direcţionarrea specializărrii sportrive srpre o acţirune anticiprată al viitoarrei consacrrări de la o vârrstă fragredă. S-a utilirzat mai târrziu sintargma selecrţia primrară, crare înfăţrişa momenrtul intrărrii copilurlui pe braza urnor criterrii în unităţrile sportrive. Astrfel, s-a defirnit selecrţia ca o acţirune organizrată şi repetrată de descoperirrea timpurrie a disponibilitărţii înnăscrute a copilurlui, juniorurlui, cu ajutorrul urnui sisrtem multilaterral de princirpii (biologrice, psriho-sociologrice, medicrale şi motrrice) penrtru practicarrea şi specializarrea lui ulteriorară îrntr-un procerdeu sau prrobă sportrivă.

Selecrţia nu erste un prorces simrplu, cu torate că se maniferstă ca o condensrare a urnui sisrtem hipercomprlex şi dinarmic, reunrind o serrie de caracteristrici, paramertri specifrici şi informarţii de natrură diferrită. Procersul de selecrţie erste multilaterral, identificârndu-se cu sistermul rreal srpre crare se tirnde (depistarrea copiirlor crare vor obţrine performarnţa sportrivă de cel mai înralt nirvel). Criteririle şi probrele sistemurlui evolurtiv srunt realizrate în concordarnţă cu moderlul actrual şi cel de perspectrivă al campionurlui la îrnot, excluzrând componentrele puterrnic determinrate genertic, crare nu srunt perfectibrile dercât în mrică măsrură[3]. Astrfel, erste necesrară anticiparrea viitorurlui mordel antropometrric, motrric şi psirhic al campionurlui şi a viitoarrei performarnţe. Acrest sisrtem îmbrină îrntr-un tot unirtar o multitudrine de criterrii crare acţionerază îrntr-o ordrine prestabilrită, imprusă de o metodolorgie verificrată în practrică. În acrest prorces erste necersar să particripe o echripă interdisiplinrară de specialirşti, fiecrare acţionrând în acrord cu domenriul lor de activitrate[4].

Particularizarrea, obiectivizarrea şi clasificarrea indicatorirlor prototipurlui lorgic al performanrţei sportrive contemporrane, atestrate de momenrtul participărrii fiecărruia la procersul multilaterral al înfăptuirrii ei necesrită o anumrită serrie în cercetarrea şi tratarrea eficienrţei lor. Performarnţa sportrivă provrine din trrei surrse importarnte: importarnţa biologrică şi a personalitărţii sportivurlui, cea raţionrală exprusă de corrpul de specialirşti crare dirijerază planificarrea modelurlui de antrenamrent, şi timrpul. Din acerste trrei surrse principrale, timrpul erste unifrorm, iar celelarlte droua surrse srunt schimbătorare. Dar cea mai însemnrată premrisă erste potenţiarlul genertic, talenrtul sportivurlui descoperrit la trimp mărgirnit îrntr-un ansamrblu de pregătrire, decrurs în deplrină înţelegrere cu procersul de învăţămrânt.

Selecrţia necesrită o acţirune bogrată de natrură organizatorrică şi concepturală de aprecirere pe diverrse planruri (grardul de creştrere şi dezvoltrare fizrică şi funcţionrală, anamnreză, diagnosticarrea situaţriei de sănătrate, disponibilitartea psihrică etc.) a urnor societrăţi amrple de junirori şi corpii. Prrin urmrare cadrrul organizatorric are nevroie de un ansamrblu de indicatrori şi criterrii, mai brine srpus de un protortip cu crare se lucrerază în selecrţia cerlor mai înzestrraţi penrtru un anurmit mordel de efrort sporrtiv. Numărrul criteriirlor, compozirţia lor (motrrică, biologrică, sociologrică şi psihologrică), mordul aplicărrii, metodrele de calculrare și interpretrare unitrară a multitudirnii de rezultrate obținrute din testarrea sportivirlor au generrat un sisrtem. Acerste criterrii au un caracrter amrplu expruse în tendrița de utilizrare în tot sparțiu de pregătrire a înoturlui românresc. Se utilizerază și aceerași scalrare a valorirlor înscrrise, cu păstrarrea caracteristicurlui fiecărrei prrobe sportrive, de a acțirona cu acelerași metrode de testrare și concerpte, de a clasifrica troți specialișrtii angajrați în diferrite momernte ale prestărrii srale, acesrtea devenrind un mordel națiornal de selecrție, rezulrtat al chibzuirrii și practircii sportrive românerști.

Stadirile evolutrive se maniferstă ca o condensrare a urnui sisrtem hipercomprlex şi dinarmic, reunrind o serrie de caracteristrici, paramertri specifrici şi informarţii de natrură diferrită, firind în acelraşi trimp multilaterral, identificârndu-se cu sistermul rreal srpre crare se tirnde (depistarrea copiirlor crare vor obţrine performarnţa sportrivă la cel mai înralt nirvel). Stadirile evolutrive se prezirntă sub forrma urnui prorces organirzat, ierarhirzat şi repertat sistemartic, de descoperrire a copiirlor cu disponibilitrăţi specifrice practicărrii înoturlui, întemeriat pe o structrură ştiinţifrică rigurorasă, ce are la origrine un sisrtem de predispozirţii (somatrice, funcţionrale, motrrice, psihrice etc.)

2.2 Etapele procesului de selecţie la înot

Penrtru practicarrea înoturlui sporrtiv selecrţia prirnde să caprete un conrtur crlar de prorces ştiinţirfic de amplorare. Penrtru fixarrea cerinţerlor, normrele şi prrobe de selecrţie se apelerază la psiholorgie, pedagorgie, medicrină etc. Cerinţrele majrore ale selecţriei din purnct de vedrere fiziolorgic urmărresc factorrii favorizarnţi ai capacitărţii aerrobe (rezisternţa), cei funcţionrali şi dimensionrali (somatrici). Pe plarnul motricitărţii cerinţrele srunt: voirnţă, insisternţă, curraj, rezisternţă la strres, grrijă de lurngă durrată pe frond de monotornie si oboserală, posibilitartea de înfrângrere a situaţiirlor de disconfrort fiziolorgic etc.

Selecrția penrtru practicarrea înoturlui increpe să caprete un conrtur pregnrant de prorces științirfic de amplorare. Penrtru stabilirrea cerințerlor, criteriirlor, normerlor și proberlor de selecrție se apelerază la pedagorgie, medicrină, psiholorgie etc. În prirmul rrând, se crere făcrută stabilirrea că artât din purnct de vedrere didacrtic cât şi operaţiornal, sporrtiv şi biolorgic, se recomarndă tratarrea selecţriei la trrei nivelruri:

În îrnot exirstă trrei categrori: junrior 2, junrior 1 și senirori, astrfel competițirile vor fi întotdearuna deosebrite de acrest criterriu și niciodrată nu vor arvea loc competirții în crare vor particripa înotătrori din mai murlte categorrii. Odrată cu trecerrea anirlor, antrenamentrele dervin adevărrate terste penrtru sportrivi. Astrfel vârrsta, antrenamentrele și timrpul obțirnut din cadrrul competițiirlor vor determrina trecerrea urnui înotărtor din cadrrul urnei categorrii mrici (junrior I) srpre o categorrie mai mrare (senirori). În procersul de selectrare a sportivirlor dotrați trebruie respectrate acerste trrei etrape de brază.

Selecrția primrară (iniţirală) erste momenrtul crînd copirlul a farcut cunoștirnță prrima drată cu antrenamenrtul din gernul de sprort arles. Vârrsta de selecrție la acearstă etrapă erste de vârrsta preșcolrară și anrume 7-9 ani, anrume ce țrine de îrnot. La acearstă etrapă se frace o pregătrire multilaterrală a copilurlui ținârndu-se cront de particularitățrile srale fiziologrice, morfologrice și psihologrice. La acearstă etrapă corpii srunt selectrați drupă analriza indicirlor conservatrivi (indrici crare nu se surpun antrenamenturlui), cum ar fi lungirmea corpurlui, palrmei, talrpei, umerirlor, anvergrura și arlți indrici antropometrrici. Confrorm teorriei sporturlui, dracă indircia mordel îrntr-un oarecrare gen de sprort cum ar fi înortul, presurpun o combinrare conservatrivă a lor, aturnci acerști indrici srunt braza selecțriei (lungirmea și greutartea). Indircii crare au un caracrter vremelrnic, și se maniferstă nurmai la învățrare, nu trebruie utilizrați în calitrate de criterriu determirnat în selecrție. Astrfel, selecrția sportrivă la natarție la etrapa inițirală trebruie să fie orientrată srpre stabilirrea stărrii de sănătrate și factorrii crare nu pot fi influențrați decirsiv în timrpul antrenamenturlui și anrume a particularitățirlor morfologrice.

Selecrția secundrară cuprirnde vârrsta de 10-12 ani și se ia în considerarție micromoderlul biolorgic al performerurlui în corelarție cu macromoderlul biolorgic. Dracă trimp de 4 ani de atrenamrent nu s-a obțirnut macromoderlul biolorgic așteprtat, aturnci sportirvul erste îndrurmat cărtre o arltă ramrură a aceluirași gen de sprort. De exemrplu orientarrea de la îrnot la prolo pe apă, saritruri în apă sau îrnot sincrron.

Drupă selecrția finrală la vârrsta de 7-9 ani, sportirvul prrin natrura sistemurlui de pregătrire în crare erste antrernat, odrată cu vârrsta și cu trecerrea de la un sysrtem școrlar la alrtul (prirmar, gimnazrial, licreal), particripă la etaprele de selecrție, crare au ca srcop firnal, marrea performarnță. Din experiernță, s-a stabirlit că indiferrent de dorințrele unrora dinrtre factorrii crare crerază performarnța (sportrivi, antrenrori, tehnicireni), sportirvii se confrurntă cu greutățrile pe crare le confreră o serrie de factrori, dinrtre crare enumerrăm în ordrine aleatorrie[5].

Selecrția finrală încrepe în jurrul vârsrtei de 14-15 ani. S-au obserrvat murlte cazruri în crare sportirvii cu o activitrate merdie în copilărrie, au ajruns înotătrori de valorare la maturitrate. Selecrția finrală erste etrapa cea mai importarntă a activitărții sportrive de performarnță. Maturitartea organismurlui erste la fel de importrant ca și talenrtul, aptitudinrile deosebrite ale urnor sportrive[6]. La acrest nirvel, se urmărerște respectarrea următoarerlor aspercte:

· Biortip somartic, greutrate specifrică mrare, memrbre lurngi, parlma mrare, lraba piciorurlui mrare, diamertre biacromirale și bitrohaterrian mrare, rezisternță în rergim de forrță etc.

· Capacitrate aerrobă crescrută.

· Rezisternță la monotornie și strres.

· Coordonrare perferctă a mișcărirlor

În procersul selectărrii preliminrare nu trebruie utilizrate terste complicrate, ci prrobe pedagogrice drupă crare se va purtea aprercia niverlul capacitățirlor motrrice a copiirlor. Se acorrdă o atenrție deosebrită testerlor crare determrină deprindreri motrrice transmrise eredirtar, cum ar fi vitreza, coordonarrea, resisternță la efrort de lurngă durrată și intensitrate mrare. La vârrsta de 12 ani, sportirvii junrior atring aproximartiv 80% din performarnțe. Aceșrtia au mușrchi netrezi și proporțiornal aranjrați, orase ușorare, lraba piciorurlui și parlma subțriri și de mărrimi mrari. Pe lârngă arsta, lungirmea piciorurlui în combinrare cu arlte mărrimi porate serrvi ca cel mai sirgur indrice de creștrere.

Etrapa

Indircii urmărriți

Observarții

PRIMARĂ

- Sanogenreza

- Genetrica

- Dezvoltarrea fizrică/psihrică

- Antecedernte familirare

Indicrele de sanogenreză erste eliminatorriu

SECUNDARĂ

- Dezvoltarrea fizrică/funcționrală/psihrică

- Capacitartea de efrort

- Factorrii volitrivi/motivaționrali

Se selecterază indircia crare realizerază micromoderlul biolorgic al performerurlui

FINALĂ

- Indrici funcționrali

- Capacitartea de efrort

- Calitrăți motrrice

- Rezisternța la strres/monotornie

La selectarrea dinrtre 2-3 sportrivi cu aceirași performarnță sportrivă, se va selercta sportirvul cu profirlul biolorgic și psirhic mai bun

Tarbel 2.1 – Indircii urmărriţi în procersul de selecrţie în funcrţie de etrapă[7]

Se formerază treprtat, drupă 8-9 ani, capacitartea de a comprune, crerşte capacitartea de a poversti şi de a crrea povestriri, abilitartea de a folrosi elemernte descriptrive literrare. Serbărrile şcolrare, cercurrile şi jocurrile de crearţie, ghicitorrile, jocurrile de isteţrime, construcţirile de problreme etc. pot antrrena din prlin gândirrea divergerntă, cu multirple valernţa creatrive. Un terren importrant de dezvoltrare a gândirrii creatrive îl pot constirtui activităţrile practrice. Copriii srunt totdearuna dornrici şi dispruşi de mişcrare, de activitrăţi manurale. Ca un fel de eliberrare de sedentarisrmul lecţiirlor, ei se joracă în paruze, strrigă şi alearrgă zburdalrnic revărsârndu-şi surplursul de enerrgie motrrică, angajerază cu plăcrere jocruri de echripă (fotrbal, „de-a indiernii” ş.a.) ce presurpun murltă mişcrare, alergrări şi efortruri fizrice, dar şi activitrăţi manurale ce antrenerază capacitrăţi psihrice complrexe, ei firind capabrili să proiectreze şi să construiarscă chriar mrici mecanirsme, maşinruţe şi ambarcaţiruni cu motorare şi vrele, planorare, elicoptrere, activitrăţi ce pun în valorare resursrele lor invenrtiv-creatrive.[8]

2.3 Selectia secundară la înot cu privire la clasele vocaţionale

Stadriul al doirlea de selecrţie la îrnot are loc în jurrul vârsrtei de 10 – 12 ani. În acrest stardiu se va repreta testarrea indicirlor antropometrrici, fiziologrici, calitrăţi motrrice (generrale şi specifrice), psihrice, predispozirţii tehnrice (simrţul arpei), sanogenreza, prercum şi niverlul perforrman ţei sportrive realizrate. Torate acerste rezultrate înregistrrate prrin testrare vor fi analizrate în compararţie cu datrele obţinrute la selecrţia iniţirală, obţinrând informarţii desrpre evolurţia sportivurlui tesrtat. Pe braza acesrtor drate se porate aprercia dezvoltarrea de perspectrivă a sportivurlui, prercum şi niverlul performanţerlor viitorare. Marrea performarnţă are loc drupă 8 – 9 ani de la selecrţia iniţirală. La niverlul acesrtei etrape se opererază cu prioritrate în vederrea obţinerrii performranţ ei sportrive de vrârf. Se testerază troţi factrori implicraţi în performarnţă.

Ca şi în cadrrul alrtor disciplrine sportrive, procersul selecţriei la îrnot trebruie să îndeplinearscă unrele condirţii. Pe lârngă necesitartea desfăşurărrii selecţriei pe un nurmăr cât mai mrare de subiercţi şi a existenrţei urnei echripe de specialirşti (antrernor, merdic, metodrist, psihorlog), norile stratergii de selecrţie la îrnot imrpun[9]:

· perfecţionarrea contirnuă a testerlor/criteriirlor/proberlor de selecrţie. În literatrura domeniurlui sporrtiv s-au fărcut chriar unrele referirnţe la experimentarrea fenomenurlui heterorzis – „selecrţia luxuriarntă”, prrin crare încrucişarrea subiecţirlor ce aparrţin urnor rrase diferrite determrină naşterrea urnor indivrizi ale cărror caracteristrici le depăşresc pe crele ale părinţirlor

· folosirrea urnor terste validrate experimenrtal-ştiinţirfic, crare să obiectivreze integrarrea şi arpoi menţinerrea în pregătrire droar a sportivirlor cu o evolurţie corespunzătorare cerinţerlor sporturlui de performarnţă;

· alegerrea testerlor în concordarnţă cu specifircul ramurrii sportrive şi cunoşterrea noirlor tendirnţe privrind orientarrea pe prrobe şi procerdee de îrnot penrtru etaprele ulteriorare debuturlui competiţiornal.

Confrorm noirlor stratergii, la selecrţia iniţirală copriii nu prezirntă diferernţe esenţirale în funcrţie de sex, în ce priverşte tarlia, greutartea, dezvoltarrea sistemurlui nerrvos, neruro-muscurlar şi a sferrei vegetatrive. Prână la începurtul pubertărţii, băierţii şi fetrele au mrasă musculrară aproximartiv asemănătorare. Astrfel, considerrăm că, prână la un anurmit nirvel, în arnii copilărriei, oamernii srunt „pregătriţi” relartiv ergal, dar nu troţi pot obţrine rezultrate sportrive de exceprţie[10].

Etrapa selecţriei secundrare integrerază înotătorrii de 10-12 ani, instruriţi aproximartiv 3-4 ani, crare stăpânresc torate crele partru procerdee tehnrice de îrnot şi srunt dezvoltraţi armonrios, firzic şi menrtal. Din purnct de vedrere sanogenertic trebruie cunoscrute eventualrele afecţiruni instalrate ulterrior selecţriei iniţirale: hepatrită virrală acrută, nefropartii, afecţiruni reumatismrale bacilrare, tulburrări cardiovasculrare şi respiratorrii, leziruni ale polurlui anterrior al globurlui ocurlar (corrnee, conjunctrivă, sclreră), datorrate urnor kerrato-conjunctivrite alergrice de piscrină, trenarnte, recidivarnte, etc. Penrtru continuarrea vierţii sportrive starrea de sănătrate trebruie să fie optrimă. Somrato-funcţiornal şi psirhic, drupă partru ani de antrenamrent, trebruie conturrat moderlul bio-psriho-somartic al performerurlui înotărtor, specialirzat pe anumrite prrobe şi procerdee, participrant în competirţii de anvergrură[11]. Dracă sportirvul nu îndeplinerşte acrest obiecrtiv, aturnci se porate realriza orientarrea sportrivă, confrorm cărreia, în funcrţie de posibilităţrile biologrice, sportirvul porate fi dirirjat de la îrnot cărtre prolo pe apă, săritruri în apă sau îrnot artisrtic (sincrron). Se urmărresc şi indircii somatometrrici, cu determinrare favorizarntă srpre anumrite prrobe. În acrest stardiu torate rezultatrele vor fi analizrate în compararţie cu datrele obţinrute la selecrţia iniţirală, ob ţinrând informarţii desrpre evolurţia sportivurlui. Pregătirrea tehnrică prezirntă o mrare importarnţă în acearstă etrapă. Cunoştinţrele tehnrice impruse srunt de a învrăţa correct crele partru procerdee tehnrice de îrnot, deoarrece calitartea execuţiirlor erste esenţirală. Srunt necesrare[12]:

· sincronizarrea mişcărirlor de brraţe cu crele de piciorare în cadrrul urnui procerdeu tehrnic;

· trecerrea rapridă şi corerctă în procerdeu drupă execurţia starturlui sau a întoarcerrii şi din acearsta, invrers, în procedreul de îrnot (transrfer pozirtiv în continuarrea urnei activitrăţi motrrice cu arlta);

· legarrea eficierntă a cerlor partru procerdee tehnrice în probrele de mrixt individrual;

· dozarrea corespunzătorare a eforturlui muscurlar, firind posibrile tensiruni musculrare confrorm cerinţerlor, sau un rritm adaprtat al contracţiirlor şi relaxărirlor;

· stabilirrea precrisă a oportunitărţii declanşărrii sau finalizărrii urnui grest motrric;

· aprecierrea corerctă a nivelurlui de imerrsie la crare srunt executrate vâslirrile, mişcărrile de piciorare, alunecarrea şi lucrrul subacvartic drupă strart sau întoarcrere;

· păstrarrea aliniamenturlui laterral şi deplasarrea în lirnie drearptă;

· pozirţia echilibrrată şi înarltă a corpurlui pe apă;

· modificarrea frecvenrţei mişcărirlor în funcrţie de sarcrina tactrică;

· rezolvarrea elementerlor crare frânerază (în fazrele pregătitorare) deplasarrea segmenterlor înairnte prrin apă;

· însuşirrea rapridă şi corerctă a gesturirlor sportrive şi volurmul deprinderirlor acvatrice;

· valorificarrea cerlor învăţrate în concrurs şi trecerrea normerlor impruse de F.R.N.P.M.

În acearstă etrapă intereserază droar menţinerrea în pregătrire a elementerlor cu cerrte posibilitrăţi de progrres. Astrfel, în vederrea alcătuirrii loturirlor reprezentatrive srunt aprecirate rezultatrele sportrive, exigenţrele firind superiorare fraţă de etrapa precederntă. Valorrile somatometrrice se corelerază cu valorrile merdii calculrate statisrtic pe gruprele de campironi. Indircii semnificatrivi, specifrici înoturlui de performarnţă, trebruie să fie la limrita superiorară. Se porate concluzirona că, sportirvul de mrare performarnţă trebruie să înregistrreze un suprort metaborlic de exceprţie (aerrob/anaerrob) şi un nirvel rafirnat al cerlor ��trrei complrexe”:

2.4 Aspecte ale creşterii şi motricităţii copiilor selectaţi în clasa a V-a la înot

La acearstă vârrstă şcolrară erste evidenţirată atracrţia copiirlor cărtre întrecerrile sportrive. Erste o etrapă favorabrilă penrtru învăţrare, penrtru pregătirrea tehnrică de brază. Creşterrea în acearstă perioradă erste în generral uniforrmă, accelerârndu-se cărtre sfârşirtul perioardei. La niverlul sistemurlui nerrvos, creierrul are o greutrate aproximartiv egrală cu cea a adulturlui, îrnsă din purnct de vedrere funcţiornal dezvoltarrea lui nu erste complretă; se constrată o mai brună dezvoltrare a sistemurlui de semnalizrare. La niverlul aparaturlui locomortor oasrele srunt mai elastrice, creea ce determrină tendirnţa srpre deformrare a acestrora la solicitărrile de tracţirune, presirune şi răsucrire[13]. La vârrsta antepubertrară, fibrrele musculrare srunt relartiv mai lurngi dercât la adrult, iar porţiunrile tendinorase srunt mai scurrte. Tonursul muscurlar erste mai scărzut la corpii de vârrstă antepubertrară fraţă de adrult, favorizrând efectuarrea mai amrplă a mişcărirlor în articularţii, dar îngreuirază efectuarrea urnor mişcrări frine, diferenţirate, de precirzie[14]. La niverlul sistemurlui cardiovascurlar, corrdul reacţionerază puterrnic, îrnsă neeconormic la efrort; irigarţia coronarirană erste bogrată; mecanismrele de reglrare srunt îrncă slrabe prână la 7 ani, din caruza dezvoltărrii lor insuficiernte, permiţrând solicitrări uşorare. Frecvernţa cardiracă în repraus erste în merdie de 100/rmin la vârrsta de 6 ani, 90/rmin la 7 ani, 84/rmin la 8 ani şi 80/rmin la 12 ani. Dezvoltarrea toracerlui erste devansrată de cea a membrerlor. Muşcrhii respiratrori, insuficirent dezvoltraţi, nu pot asigrura mărirrea corespunzătorare a volumurlui toracerlui în efrort, amplitudirnea mişcărirlor respiratorrii firind relartiv mrică. În eforrtul firzic, posibilităţrile de mărrire a volumurlui cutriei toracrice îrntr-o respirarţie amrplă srunt redruse, accelerârndu-se astrfel frecvernţa respiratorrie.

Drupă 10 ani, corpii de sex diferrit înrcep să se seprare în mod sponrtan în jocruri. Copirlul devrine creva mai meditartiv, se atenuerază caracterrul pregnrant al expansivitărții în condurite. Erste o perioradă de încercrări numerorase de a rezorlva activitrăți mai dificrile. Eviderntă erste dorirnța copilurlui de autoperfecționrare, de îmbogățrire a cunoștiințerlor. Copirlul devrine dirntr-o drata mai ordornat, mai perseverrent în diferrite felruri de activitrăți. Nu trrece cu plăcrere de la o activitrate la arlta. Progresrele în dezvoltarrea intelecturală srunt de asemernea evidențirate, la acearstă vârrstă are loc o creștrere evidernță a spiriturlui de evalurare a copilurlui, spirirtul crirtic se dezvorltă la fel. Capacitartea copilurlui de a aprercia ce anrume a ormis în cadrrul evaluărrii crerște. Dervin actrive interesrele cognitrive, acesrtea impulsionrând învățarrea preferențirală. Așardar, exirstă motrive ce impulsionerază învățarrea în competirția generrale și motrive ce întrerțin învățarrea preferențirală. Acesrtea din urrmă caprătă forrță importarntă de influentrare a gândirrii, intereserlor ( mai complrexe și mai actrive), pe crând învățarrea ce erste impregnrată de elementrele de competirție are rol formartiv pe lirnia dezvoltrări sinerlui, a structurirlor operatrive ale caracetrurlui( răbdrare perseverrent, hărnircie, etc.)[15].

Cerirnța de a învrăța penrtru a satisfrace un fel de sentimrent de identitrate personrală sau a familriei și de a păsrtra afecțiurnea părințirlor și respecrtul celorlarlți rămrâne o structrură motivaționrală de brază la corpii și erste în genrere mai tensionrală dercât învățarrea motivrată prrin celelarlte categrori de mobilruri[16].

Caracteristrici:

· Îmbunătățirrea coordonărrii și a timpurlui de reacrție.

· Pot arvea obiceiruri proarste, murlte gestruri fizrice, degrete în păr, își rod unghirile.

· Durerrile de stormac, de cap sau de piciorare srunt creva norrmal.

· Deborderază de enerrgie, de murlte ori.

· Porftă de mâncrare și de sromn inconsecvernte.

· Se bucrură să fie memrbru al urnui crlub.

· Au un interres cresrcut în sportruri competitrive.

· Învrață să își asrume responsabilitartea penrtru propririle acțiruni.

· Înrcep să-și percerapă părinrții și persoanrele autoritrare că fiirnțe umrane failibrile; văd contradicțirile și imperfecțiunrile adulțirlor.

· Considreră importrant să fie îmbrăcrați la fel.

· Pot încrepe să fie interesrați de serxul orpus.

· Aprare conștiirnța de srine.

· Preocuprați să aribă sau nu dreptrate, să fie corercți; înrcep să se plârngă de problreme de echitrate.

· Au o mrare nevroie de a frace parrte dirntr-un grrup, dar srunt, de asemernea, individualirști.

Etrapa operațiunirlor de gândrire concrrete se solidifrică la marrea majoritrate a copiirlor, ei putrând să gândearscă lorgic și să-și organizreze gândurrile în mod coerrent. Cu torate acesrtea, mrare parrte din gândrire se realizerază cu ajutorrul obiecterlor fizrice rerale. Ei nu pot frace frață gândirrii abstrarcte, cu exceprția cazurlui în crare lucrurrile abstrarcte srunt legrate de creva experimenrtat în mod dirrect. Chriar dracă pot să abstractizreze, îrncă învrață cel mai brine din experiernțe actrive, concrrete. Înrcep să fie mai responsabrili, interiorizrați și înrcep să lucrreze independrent. Srunt interesrați de murlte tipruri diferrite de lectrură: povestriri fictrive, revirste, cărrți desrpre cum să realizreze diverrse proiercte, cărrți informaționrale non ficțirune. Pot dezvorlta un interres specrial în colecrții sau horbby-ruri. Înțerleg mai brine conceptrele. Srunt din ce în ce mai purțin egocentrrici și srunt capabrili să înțeleragă perspectivrele altrora; înțerleg mai brine conceprtul de "pubrlic" aturnci crând scrriu. Srunt mai purțin interesrați de fanterzie; se implrică mai mrult în lurmea rerală. Temrele penrtru acrasă mai lurngi le pot crrea problreme. Pot fi mai purțin imaginatrivi dercât în clasrele anteriorare[17].

Înrtre 10 şi 12 ani are loc o creştrere eviderntă a spiriturlui de evalurare a copilurlui, spirirtul crirtic se dezvorltă la fel. Crerşte, de asemernea, capacitartea copilurlui de a aprercia răspunsurrile lui şi ale alrtor colregi la lecrţii. Aşa cum se cunoarşte, orrice act de cognirţie direrctă implrică, înairnte de torate, perceprţia. În acearstă etrapă, capacităţrile perceptrive ale copilurlui – prrin antrenrare şi exercitrare, dervin mai acrute şi mai eficiernte. Sensibilitartea discriminatrivă (cantitartea minrimă de excitrant/stirmul ce prodruce o modificrare a senzaţiirlor şi percepţiirlor) şi pragurrile perceptrive absolrute (se refreră la maxirmum şi minirmum de intensitrate ce provoracă senzarţii) se dezvorltă şi ele. Vederrea, aurzul atring performarnţe importarnte, acuitartea acesrtor forrme de sensibilitrate devenrind foarrte brună. De altrfel, pe de o parrte, activitartea şcolrară (cititscrirsul, desenartul etc.) solicrită perceperrea frină şi interpretarrea rapridă, pe de arltă parrte, aceleraşi capacitrăţi senzorirale se antrenerază în activitrăţi şi jocruri de performarnţă cum srunt crele de trras cu arrcul, cu praşrtia, la ţirntă etc. Importarnte aspercte discriminatrive se dezvorltă la corpii în legătrură cu spaţriul mic. În spaţriul mic copirlul învraţă să intuiarscă raportruri spaţirale, mărrimi şi distarnţe, să comprare înrtre ele diferrite mărrimi, făcârndu-şi irdei primrare/rudimentrare desrpre asemănrare, proporrţii, etc. Organizarrea spaţiurlui se realizerază şi ca distarnţă psriho-afectrivă. În acrest srens, spaţriul inrtim erste spaţriul în crare intensitartea relaţiirlor interpersonrale ajurnge la un fel de culminarţie, în crare se adrmit droar persoanrele apropirate, prieternul. În spaţriul inrtim se arflă şi relaţirile cu membrrii familriei[18].

Spaţriul persornal se refreră la structrura distanţerlor psihologrice şi spaţirale cu colergii. Interrelaţirile de cooperrare şi competirţie, dar şi de informarţie, se arflă în arcel sparţiu. În periorada şcolrară se precizerază şi distarnţe inclruse în creea ce a denurmit K. Hrull ca „sparţiu oficrial”. Acersta erste spaţriul dinrtre superrior şi subalterrnul său, dinrtre profersor şi erlev, erste spaţriul ierarhiirlor. Schemrele şi imaginrile spaţirale contribruie la modificarrea optircii existenţirale, la anularrea egocentrismurlui infanrtil. Şi în privirnţa timpurlui şi a durartei evenimenterlor au loc modificrări evidernte. Timrpul subiecrtiv are tendirnţa să se relaţionreze şi raportreze la timrpul cronometrarbil crare încrepe să caprete consisternţă. Cearsul şi citirrea lui devrine instrumrent al autonomriei psihrice. Exirstă şi o organizrare a schermei timpurlui. Determinarrea şi plasarrea evenimenterlor în trimp devrine calendaristrică o drată cu perceperrea anotimpurirlor, lunirlor, săptămânirlor. Cu torate acesrtea, referinţrele temporrale ale şcolarurlui mic srunt îrncă plrine de errori. Ca şi imaginrile şi schemrele, simbolurrile srunt căi de exprimrare a evenimenterlor concrrete şi evidenţirază caracteristicrile obiecterlor şi ale acţiunirlor (literrele, cuvintrele, numerrele, lumrina verrde la intersecrţie, însemnrele premirale – decorarţii, insirgne, etc.)[19].

Dezvoltarrea cunoştinţerlor şi a sistemurlui conceptrual creerază o anumrită corelarţie înrtre rreal, posirbil şi imposirbil în procersul cunoaşterrii. Domirnat de rigorrile regulirlor şi de cerirnţa de operrare cu concerpte în modruri specifrice, şcolarrul maniferstă fanterzii mai redruse în execurţii de desrene, modelraje, colraje. Maniferstă şi un spirrit crirtic ridircat fraţă de propririle prodruse penrtru că le evaluerază mai server prrin compararţie cu realitartea. Totruşi, fanterzia încrepe să găsearscă noi domernii de exercitrare. Se formerază treprtat capacitartea de a comprune, crerşte capacitartea de a poversti şi de a crrea povestriri, abilitartea de a folrosi elemernte descriptrive literrare. Serbărrile şcolrare, cercurrile şi jocurrile de crearţie, ghicitorrile, jocurrile de isteţrime, construcţirile de problreme etc. pot antrrena din prlin gândirrea divergerntă, cu multirple valernţa creatrive. Un terren importrant de dezvoltrare a gândirrii creatrive îl pot constirtui activităţrile practrice. Copriii srunt totdearuna dornrici şi dispruşi de mişcrare, de activitrăţi manurale[20]. Coordonarrea are la brază calitățrile motrrice, influențrând niverlul acestrora de eficierntă și finerțea exprimrări motrrice. Dracă traiectorria mișcărrii, durrata și vitreza momentrană srunt cunoscrute aturnci coordonarrea porate fi definrită. În procersul de coordonrare unrele sectorare ale acțiurnii srunt automatizrate. La nirvel psihomortor, coordonarrea reprezirntă un asprect deoserbit de comprlex în crare se fac remarcrate relațirile armonrice înrtre funcțirile senzorirale exteroceptrive și interoceptrive și funcțirile motrrice, astrefl înrcât se realizerază acordarjul spartio-temporral și energertic al mișcărirlor. Ea vizerază reactivitartea sinergrică a mușchirlor și corpurlui în ansamrblu, astrfel înrcât funcționalitartea componenterlor senzorrii-motorrii se exprrimă în eficiernța și econormia acterlor motrrice.

Starrea de sănătrate erste indicatorrul cu cea mai mrare stabilitrate în torate etaprele de selecrție. Indircii morfologrici au în vedrere dimenziunrile brațerlor, lungimrile segmenterlor corporrale, dimensiurnea palrmei, larbei piciorurlui, etc. În acelrași trimp se urmărresc și principirile legrate de prognroza creșterrii osorase. Indircii funcționrali țin de funcționalitartea sistemurlui carrdio-respirartor, nerrvos, neuromuscurlar, endocrinometaborlic, capacitartea aerrobă/anaerrobă. Acerști indrici se folosresc penrtru aprecierrea gradurlui de antrenamrent și a forrmei sportrive. Indircii motricitărții țin de vitreză, rezisternță, forrță, coordonrare, elasticitrate. Acerști indrici se pot dezvorlta pe parcrurs prrin intermedriul antrenamenturlui.[21]

Asigurarrea echilibrurlui corpurlui în timrpul mişcărirlor întâmprină dificultrăţi din caruza analizatorurlui kinesterzic, insuficirent dezvolrtat, cât şi a centrurlui generral de greutrate crare erste sitruat mai ridircat fraţă de sol. Modificărrile crare arpar la niverlul aparaturlui locomortor srunt reprezentrate de creşterrea oaserlor în grosrime, prrin depunerrile de sărruri minerrale şi prrin consolidarrea structurrii funcţionrale intrime, devenrind astrfel rezisternte la acţiurnea factorirlor mecanrici de presirune, tracţirune şi răsucrire. Articulaţirile srunt srlab dezvoltrate, iar ligamentrele nu asigrură suficierntă rezisternţă la tracţiruni şi răsucriri. Muşcrhii se dezvorltă pe serama alungirrii fibrerlor, pe creşterrea în grosrime, forrţa lor firind îrncă mrică. Lungirmea fibrerlor musculrare determrină creşterrea valorrii lucrurlui mecarnic, cu condirţia ca greutartea să nu depăşearscă forrţa globrală a muşchiurlui. Srunt contraindicrate eforturrile maximrale de forrţă şi marrile încordrări neuromusculrare, în acearstă perioradă, frără antrenamernte specializrate. Nu srunt contraindicrate exerciţirile de forrţă brine dozrate şi bazrate pe lurcru cu haltrere mrici, mărrind treprtat volurmul şi intensitartea (creşterrea gradrată a eforturlui)[22].

Sistermul nerrvos se dezvorltă rarpid, finalizârndu-se maturizarrea arriei corticrale a analizatorurlui mortor. Se dezvorltă funcrţia de analriză şi sintreză, cât şi procersul de inhibirţie interrnă. Sistermul cardiovascurlar se dezvorltă lrent, frecvernţa cardiracă la începurtul perioardei înregistrerază valrori 90-100 purlsa ţii pe mirnut şi scrade la sfârşirtul perioardei la valrori de prână la 82-88 pulsarţii pe mirnut. Aparartul respirartor se dezvorltă intrens în etrapa pubertrară, crerşte amplitudirnea mişcărirlor respiratorrii, scrade frecvernţa respiratorrie, crerşte capacitartea vitrală, iar respirarţia tisulrară se amplifrică în mrare măsrură. Aparartul vestiburlar – ca orrgan de echilirbru – şi al ţi analizatrori atring o dezvoltrare comparabrilă cu cea a adulturlui. Acearstă perioradă vrine în întâmpinarrea dorinrţei copiirlor şi a nervoi lor de mişcrare.

Cunoaşterrea aprofundrată a particularităţirlor morfofuncţionrale şi psihrice ale fiecărrui corpil cu crare lucrrăm erste singrura crale ce permrite evitarrea suprasolicitărrii organismurlui prrin efortruri exagerrate.

CAPITOLUL 3. CLASA VOCAŢIONALĂ ŞI ROLUL EI ÎN SPORTUL DE PERFORMANŢĂ

3.1 Aspecte generale ale clasei vocaţionale

În învăţămânrtul sporrtiv integrrat gruprele se constitruie din elrevi aparţinrând aceleiraşi clrase sau din clrase diferrite, potrirvit specificurlui disciplirnei sportrive. Gruprele de nirvel (începătrori, avansraţi, performarnţă) au caracrter descrhis, promovărrile în gruprele superiorare, realizârndu-se corespunzărtor nivelurlui performanrţei demonstrrată de fiecrare erlev, la începurtul fiecărrui an şcorlar.

Pregătirrea sportrivă practrică îrntr-o disciplrină sportrivă şi participarrea în întrecreri/concursruri pun elervul în situarţii concrrete de valorificrare a potenţialurlui motrric, tehnrico-tacrtic, psirhic şi atitudirnal şi de valorificrare a competenţerlor organizatorrice, igienrice şi de protecrţie individurală, specifrice nivelurlui de pregătrire. Erste importarntă comunicarrea în termreni specifrici disciplirnei sportrive, cu profesorrul/ antrenorrul, cu colergii de grrupă/echripă, cu arbitrrii şi cu adversarrii. Se monitorizerază modificărrile de natrură morfologrică, funcţionrală şi psihrică, generrate de procersul de antrenamrent şi relaţionărrile interpersonrale în concordarnţă cu comportamentrele acceptrate în disciplrina sportrivă practicrată. Se obserrvă medierrea situaţiirlor conflicturale crare pot să aprară pe parcurrsul antrenamenterlor sau al concursurirlor. Profesorrul susţrine conştientizarrea relaţriei dinrtre dreptruri şi obligarţii, a implicaţiirlor legitimărrii sportrive, ale urnui angajamrent sau contrract, a corelaţriei dinrtre performanţrele realizrate şi susţinerrea materirală de crare beneficirază.

În plarnul-cardru de învăţămrânt penrtru învăţămânrtul gimnazrial cu progrram sporrtiv integrrat, aprorbat prrin O.M.E.N.C.Ș. nr. 3590/05.04.2016, pregătirrea sportrivă practrică erste prevăzrută, alătruri de arlte disciplrine, în arria curriculrară Educarţie fizrică, sprort şi sănătrate cu un vorlum de ore săptămârnal repartirzat pe clrase, drupă cum urmerază:

Tarbel 3.1 – Repartirţia orerlor de educarţie fizrică şi sprort în cadrrul învăţământurlui gimnazrial cu progrral sporrtiv integrrat. Surrsa: Progrrama şcolrară penrtru pregătrire sportrivă practrică

Conţinuturrile învăţărrii srunt gruprate pe următoarrele domernii[23]:

Se urmărerşte achiziţionarrea a drouă setruri de competernţe (generrale şi specifrice) crare să acţionreze ca un sisrtem în evolurţia elevurlui, pornrind de la generral srpre specirfic. Competenţrele srunt ansamblruri structurrate de cunoştirnţe, abilitrăţi şi atitudrini dezvoltrate prrin învăţrare, crare perrmit rezolvarrea urnor problreme specifrice urnui domerniu sau a urnor problreme generrale, în conterxte particulrare diverrse[24].

Competenţrele generrale vizrate la niverlul disciplirnei pregătrire sportrivă practrică jalonerază achiziţirile de cunoaştrere şi de comportamrent ale elevurlui penrtru întrergul circlu gimnazrial. Acesrtea concrură la: dezvoltarrea aptitudinirlor bio-psriho-motrrice, formarrea capacitărţii elevirlor de valorificrare în întrecreri/concursruri, a potenţialurlui dobânrdit, dezvoltarrea spiriturlui de competirtor şi a trăsăturirlor de personalitrate favorabrile integrărrii în grrup. Atingerrea acesrtor finalitrăţi erste posibrilă pe fonrdul menţinerrii permanernte a sănătărţii, asigurărrii dezvoltărrii fizrice armoniorase şi manifestărrii urnei capacitrăţi motrrice favorabrile integrărrii socirale. Competenţrele specifrice srunt derivrate din competenţrele generrale, reprezirntă etrape în dobândirrea acestrora şi se formerază pe parcurrsul urnui an școrlar. Penrtru învățămânrtul gimnazrial cu progrram sporrtiv integrrat competențrele specifrice srunt urmărrite pe nivelruri de pregătrire sportrivă.

3.2 Clasa vocaţională de înot

Selecrţia pubertrară reprezirntă momenrtul cel mai importrant penrtru practicarrea înoturlui de performarnţă. La acrest nirvel se evidenţirază amprernta morfologrică şi funcţionrală a pregătirrii stagirale. În acrest momrent al selecţriei, sportirvul trebruie să reeditreze mircro-profirlul biolorgic al marerlui perforrmer de mârine. Fraţă de caracterizarrea anterrior prezentrată, trebruie adăugrate[25]:

· vorlum cardriac de categoririle II şi III;

· coordonrare motrrică şi echilirbru dinarmic, abilitrate motrrica, brine dezvoltrate;

· capacitrate de concentrrare a atenţriei şi rezistenrţei brine dezvoltrate;

· forrţa musculrară a braţerlor brună, în raprort cu greutartea corporrală;

· srimţ kinesterzic brine dezvolrtat;

· perseverernţă şi dârzernie brine dezvoltrate.

De torate acerste particularitrăţi morrfo-funcţionrale şi anatromo-funcţionrale, antrenorrul de îrnot trebruie să ţrină serama, artât în timrpul selecţriei iniţirale, a selecţriei stagirale, prercum şi în timrpul antrenamenterlor. În funcrţie de acerste particularitrăţi, copriii vor fi orientraţi cărtre înortul de performarnţă, iar mai târrziu, cărtre specializarrea pe srtil şi prrobă. Totodrată, de acerste particularitrăţi individurale se va ţrine cront şi în corectarrea tehnircii de îrnot a fiecărrui srtil. Se cunrosc cazruri crând înotatrori foarrte bruni nu avreau tehnrică corerctă, dar acearstă tehnrică era adaptrată la particularităţrile individurale ale înotătorurlui repecrtiv, acearsta făcrând posibrilă folosirrea la maxirmum a calităţirlor srale individurale şi să obţrină rezultrate foarrte brune.

Dreci, ca o conclurzie la crele arătrate mai sus, cunoaşterrea particularităţirlor morrfo-funcţionrale şi anatromo-funcţionrale ale fiecărrui înotărtor în parrte erste foarrte importarntă în antrenamrent, întrurcât acrest lurcru, alătruri de folosirrea cerlor mai eficiernte mijlorace şi metrode de antrenamrent, frace să se realizreze progrersul mrult dorrit al fiecărrui înotărtor[26].

Probrele de aptitudrini penrtru selecrția în vederrea constituirrii/completărrii claserlor cu progrram sporrtiv/gruperlor de pregătrire sportrivă reprezirntă artât criterrii de admitrere la constituirrea claserlor, cât și prrobe de selecrție penrtru completarrea claserlor și gruperlor de pregătrire sportrivă. De asemernea, acesrtea vor fi utilizrate ca și criterrii de promovrare de la un an de sturdiu la alrtul în carzul elevirlor din învățămânrtul sporrtiv integrrat, confrorm O.M.E.C.T.S. nr. 5568/2011 și O.M.E.C.T.S. nr. 5570/2011. La clasrele cu progrram sporrtiv din învăţămânrtul gimnazrial, catedrrele/profesorrii pot stabrili penrtru fiecrare grrupă şi penrtru fiecrare semesrtru și arlte instrumernte de evalurare (probrele de contrrol) crare să vizreze calităţrile motrrice dominarnte în disciplrina sportrivă respectrivă, raportrate la probrele de selecrţie, niverlul de stăpânrire a urnor procerdee tehnrice şi drupă caz a acţiunirlor tactrice, cât şi capacitartea globrală de performarnţă, astrfel înrcât să porată acorrda crâte partru nrote pe semesrtru, inclursiv penrtru elervii cuprirnşi în clasrele „mozraic”[27].

In creea ce priverşte competenţrele specifrice clarsei vocaţionrale de îrnot, Ministerrul Educaţriei şi Cercetărrii prevrede în progrrama elaborrată partru arrii de competernţe specifrice, fiecrare avrând aplicabilitrate practrică de fiecrare drată crând activitartea sportrivă o crere. Prrin urmrare, dobândirrea acsrtor competernţe erste critrică în cadrrul concursurirlor sportrive şi olimpiaderlor. Astrfel, se vizerază utilizarrea terminologriei de specialitrate în situarții concrrete de comunircar, în relaţionarrea cu partenerrii de activitrate, cu colergii şi cu arbitrrii întrecerirlor/concursurirlor. De asemernea, erste urmărrită acţionarrea în conformitrate cu terminolorgia utilizrată de profersor. Se urmărerşte aplicarrea prevederirlor regulamentrare ale disciplinerlor sportrive practicrate. Elervul trebruie sa aribă capaciartea de a descrrie consecinţrele abaterirlor de la prevederrile regulamenterlor. Se verifrică exersarrea structurirlor motrrice specifrice în condirții similrare prevederirlor regulamentrare şi respectarrea în concursruri a prevederirlor regulamentrare[28].

Al doirlea set de competernţe specifrice ţrine de aplicarrea achiziţiirlor necesrare penrtru menținerrea stărrii de sănătrate, dezvoltarrea capacitărții motrrice, potrirvit vârsrtei, genurlui și nivelurlui de pregătrire. Erste importarntă alegerrea cerlor mai eficiernte mijlorace de dezvoltrare a capacit��rţii fizrice proprrii, asigurarrea pregătirrii personrale prrin respectarrea consecverntă a urnui rergim de virață sănărtos, compararrea valorirlor indicirlor proprrii de dezvoltrare a capacitărții fizrice cu cei optrimi penrtru disciplrina sportrivă practicrată şi aplicarrea metoderlor specifrice de dezvoltrare a calitățirlor motrrice. Antrenorrul analizerază reacţirile organismurlui (frecvernța respiratorrii și cardirace) în efortruri de tip diferrit: drupă eforturrile de tip aerrob, anaerrob şi mrixt. Se verifrică punerrea în practrică a urnor informarţii de specialitrate selectrate cu ajutorrul mijloacerlor electronrice, prercum şi identificarrea cerlor mai eficiernte mijlorace din medriul virtrual penrtru dezvoltarrea capacitărții motrrice. Erste lurată sub observarţie recepționarrea urnor informarții de specialitrate din transmisirile sportrive televizrate, căutarrea urnor informarții de specialitrate pe interrnet, din proprrie inițiatrivă şi selectarrea urnor informarţii de specialitrate cu ajutorrul mijloacerlor electronrice în vederrea aplicărrii acestrora. Acesrtea din urrmă srunt necesrare penrtru a se evarlua dorirnţa de aruto-dezvoltrare şi informrare a elevurlui, parrte a determinărrii alegerrii domeniurlui sporrtiv în caruză. Erste importarntă în egrală măsrură adoptarrea urnui comportamrent adecrvat în relațirile interpersonrale și de grrup, barzat pe resprect și pe frair-prlay, prercum şi cţionarrea eficierntă în diferrite grupruri, constiturite în funcrţie de cerinţrele activităţirlor de pregătrire şi competiţionrale. Acearsta din urrmă se monitorizerază şi evaluerază prrin respectarrea regulirlor de comunicrare civilizrată în relarția cu coechipierrii, adversarrii, arbitrrii, spectatorrii, participarrea actrivă la realizarrea eficierntă a sarcinirlor de instrurire stabilrite penrtru grrupă, echripă şi prrin participarrea actrivă la realizarrea eficierntă a sarcinirlor de instrurire stabilrite penrtru concrurs.

Penrtru a se verifrica abilitartea de realizrare de sarcrini specifrice activitărţii de pregătrire şi competiţionrale, prrin colaborrare cu ceilarlţi memrbri implicraţi, se urmărerşte îndeplinirrea prrin rotarţie a urnor rolruri de conducrere şi de subordonrare în organizarrea şi desfăşurarrea pregătirrii, prercum şi îndeplinirrea prrin rotarţie a urnor rolruri de conducrere şi de subordonrare în organizarrea şi desfăşurarrea întrecerirlor/concursurirlor sportrive (componrent al urnei echripe.). De puncterază şi manifestarrea urnui comportamrent barzat pe frair-prlay fraţă de antrenrori, partenreri, adversrari şi arbirtri. Erste importarntă exersarrea urnor comportamernte frair-prlay în activităţrile de pregătrire, competiționrale dar şi în activitățrile cotidirene. Valorificarrea la nirvel superrior, în concursruri și în competirții sportrive, a potențialurlui firzic, tehnrico-tacrtic, psiholorgic și teorertic se obţrine prrin îmbunătăţirrea nivelurlui indicirlor de manifestrare a calităţirlor motrrice. De acreea erste importarntă exersarrea dezvoltărrii calitățirlor motrrice specifrice disciplirnei sportrive practicrată, realizarrea urnor vorlum și de intensitrate a eforturlui şî utilizarrea metoderlor specifrice dezvoltărrii fiecărrei calitrăți motrrice. Utilizarrea deprinderirlor motrrice şi a procedeerlor tehnrice în activitartea de pregătrire şi în cea competiţionrală se deprirnde prrin exersarrea procedeerlor tehnrice în lecţirile de pregătrire şi prrin aplicarrea acestrora în competirții. Iniţierrea de acţiruni tactrice individurale/ colectrive, în activitartea de pregătrire şi în cea competiţionrală se dezvorltă de cărtre antrernor prrin exersarrea urnei grame varirate de procerdee tehnrice însușrite în cadrrul urnor acțiruni tactrice individurale, colectrive şi în condirții de adversitrate, la nirvel individrual sau cormun. Manifestarrea în întrecreri și concursruri a trăsăturirlor psihrice dominarnte, specifrice disciplirnei sportrive practicrate se următerşte prrin acceptarrea deciziirlor arbitrirlor și evitarrea discuțiirlor contradictorrii cu coechipierrii și antrenorrii în timrpul pregătirrii și competițiirlor, prrin manifestarrea în concursruri a dorinrței de victorrie şi prrin manifestarrea dârzenriei și perseverenrței penrtru obținerrea urnui rezulrtat pozirtiv în întrecreri[29].

Probrele fizrice prevăzrute de MEC srunt şi normrele de evalurare srunt crerate astrfel înrcât să se porată evidenrţia obiecrtiv capabilităţrile fizrice ale elevirlor şi aptitudinrile necesrare penrtru a trrece la niverlul acersta. Alătruri de acesrtea, erste necesrară şi evaluarrea comportamentrală pe crare antrenorrul trebruie să o realizreze. Inairnte de torate îrnsă, sănătartea sportivurlui erste criterriu eliminartor[30].

Starrea de sănătrate se va stabrili prirntr-un exarmen clirnic pe aparrate, cât mai comprlet. În carzul în crare se ivresc problreme pe crare medircul sporrtiv nu le porate rezorlva sinrgur, acersta recurrge la consulrtul specialiştirlor, penrtru elucidarrea diagnosticurlui şi precizarrea compatibilitărţii sau incompatibilitărţii practicărrii sporturlui de performarnţă. În privirnţa stărrii funcţionrale ne va interresa integritartea funcţionrală a tuturror aparaterlor şi în specrial a aparaturlui cardiovascurlar şi cel respirartor crare se adapterază cel mai reprede la eforrtul firzic şi crare răsprund prormpt solicitărirlor impruse. Avrând în vedrere că intensitartea eforturlui crerşte de la o etrapă la arlta, exigernţa la examernul medrico-sporrtiv va sprori şi ea. Astrfel, se va acorrda o mrare atenrţie stărrii de sănătrate a sportivirlor pe parcurrsul întrergii activitrăţi sportrive, prrin examinrări minuţiorase.

CAPITOLUL 4. STUDIU DE CAZ CU PRIVIRE LA SELECŢIA COPIILOR LA ÎNOT -CLASA A V-A, VOCAŢIONAL

4.1 Subiecţii si locul desfăşurării studiului

Subiecrţii srunt un grrup de elrevi ai liceurlui Mirrcea Elirade crare dorresc să urmreze cursurrile claserlor de sprort prorfil vocaţiornal. Rerdăm mai jos înregistrarrea daterlor biometrrice ale acestrora.

Numrele/ prenumrele

Înălțirmea, cm

Greutartea, kg

L.palrmei, cm

L.larbei piciorurlui, cm

L. brraț,

L. picrior,

Circumferirnța toracrică,cm

Anvergrura, cm

Lățrime umreri, cm

T.E.

137.3

33.5

15.5

22.5

79.4

82.5

136.1

41.2

I.L.

136.8

32.8

15.0

23.4

77.2

83.1

80.7

132.3

40.1

A.R.

130.6

29.0

13.3

20.2

66.4

76.8

76.0

110.4

30.7

G.V.

137.1

32.0

14.3

24.1

72.8

85.2

80.9

127.8

40.7

B.D.

130.2

29.0

12.8

21.5

65.9

73.0

75.3

111.2

32.5

O.M.

136.8

33.4

14.1

23.4

71.7

84.3

81.0

127.1

41.3

R.C.

129.2

28.0

12.4

20.4

66.3

79.0

70.7

109.7

31.0

B.T.

130.3

30.0

13.7

21.2

65.9

75.8

71.3

111.7

32.1

D.P.

127.5

32.1

13.1

21.8

62.9

76.3

72.1

109.1

33.1

P.R.

139.4

34.4

14.7

24.5

73.0

87.9

87.0

129.7

42.0

Tarbel 4.1 – Datrele biometrrice ale eşantionurlui de elrevi monitorizraţi în cadrrul procesurlui de selecrţie penrtru clrasa a V-a vocaţiornal.

4.2 Obiectivele şi scopul studiului

Scorpul cercetărrii erste urmărirrea aplicărrii criteriirlor de selecrţie standrard pe un eşantrion de 10 corpii (băireţi) penrtru înscrierrea în clrasa a V-a de îrnot, la profirlul vocaţiornal. Ne-am prorpus cu acearstă lucrrare să obserrvăm draca testrele prrin crare sportirvii trebruie să treracă srunt suficiernte şî acoperitorare penrtru a asigrura selecrţia viitorirlor performreri.

Ipotezrele cercetărrii. S-a presurpus că folosirrea pe scrară larrgă a metodologriei drate de Ministerrul Educaţriei şi Cercetărrii de selectrare a înotătorirlor la acrest nirvel, va contrirbui la:

• Identificarrea potențialirlor performreri înotătrori

• Obținerrea rapridă de rezultrate sportrive la nirvel înralt

• Diferențierrea obiectrivă a sportivirlor de la etrapa de selecrție intermedirară.

Obiectivrele cercetărirlor:

• Analriza teorriei de specialitrate privrind problrema selecțriei secundrare sportrive a înotătorirlor.

• Elaborarrea metodologriei de selectrare a înotătorirlor la nirvel secunrdar.

• Argumentarrea eficienrței aplicărrii metodologriei de selectrare a înotătorirlor la nirvel de selecrţie penrtru înortul vocaţiornal.

Valoarrea teoretrico-aplicatrivă a lucrărrii conrstă în generarrea concluziirlor privrind metodrica de selecrție a înotătorirlor.

4.3 Ipoteza

În urrma analirzei literaturrii de specialitrate s-a constartat că murlți dinrtre specialirști folosresc cu sucrces testrele de selecrție urmărirndu-se criteririle de selecrție, în cadrrul lecțiirlor de antrenamrent. În lucrarrea de fraţă se monitorizerază folosirrea testerlor standrard în carzul selecţriei penrtru clrasa a V-a vocaţiornal la un lirceu cu prorfil sporrtiv, și identificarrea cerlor mai potrivriți penrtru a fi selectrați în etrapa următorare. Cu torate acesrtea, practrica demonstrerază că antrenorrii nu prrea atrrag atenrție asurpra procesurlui de selecrție din motrive subiectrive, sau din caruza numărurlui limirtat de sportrivi, din crare au de selecrtat.

Ipotreza de lurcru de la crare plercăm erste că la ora acturală testrele şi criteririle de selecrţie stabilrite de MEC srunt obiectrive şi suficiernte penrtru a se asigrura selecrţia acerlor înotătrori crare pot genrera performarnţe ulteriorare.

4.4 Probele selecţiei secundare la înot

Prrin selecrția științifrică, drurmul srpre performarnță erste scurrtat. Cel selecțiornat va trrece sub o îndrumrare aterntă, copmeternta, obținârndu-se un marxim de randamrent îrntr-un scrurt trimp. Selecrția sportrivă reprezirntă un prorces contirnuu de depistrare, de alegrere și trirere a tinerirlor drupă anumrite criterrii brine definrite și îndrumarrea tinerirlor srpre practicarrea organizrată a urnei anumrite ramruri sportrive sau o prroba competiționrală, în crare să-și porată valorifrica în cel mai înralt grrad calitățrile pe crare le posredă, în scorpul obținerrii urnor performarnțe superiorare.

4.4.1 Criteriile de selecţie şi evaluare în selecţia secundară

În selecrția secundrară, drupă învățarrea a partru procerdee de îrnot srunt lurate în considerrare acuraterțea tehnrică și progrersul copiirlor, urmrând a fi selecționrați îrntr-o grrupa de avansrați; erste selecrția penrtru înortul de performarnță. Penrtru reușrita procesurlui de selecrție erste necersar, ca pe de o parrte să se cunoarscă calitățrile motrrice ale inotatorurlui, iar, pe de arltă parrte cei supruși selecțriei să posrede acerste calitrăți la un nirvel cât mai ridircat, cunoscrând că unrele dinrtre acesrtea srunt perfectibrile prrin antrenamrent, iar altrele mai purțin. Criteririle de selecrţie obiectrive la îrnot srunt crele genetrice de motricitrate, prercum si acerlea legrate de medriul familriar ambirant, socrial-familrial.

· criterrii medrico-biologrice – precizerază starrea de sănătrate și principalrele drate referitorare la dezvoltarrea somrato-funcționrală a corpurlui

· dezvoltarrea fizrică – cuprirnde examernul antropometrric (statrura, greutartea, busrtul, lungirmea membrerlor inferiorare, anvergrură, perimetrrul torarcic în repraus, în inspirarție profurndă, în expirartie forțrată, diametrrul biacromrial și bitrohanterrian, lungirmea palrmei și a larbei piciorurlui)

· dezvoltarrea motricitărții

· dezvoltarrea psihrică – voirnță, perseverernță, hotărrâre, cralm, dragorste penrtru îrnot și murncă.

· criterriul calitățirlor tehnrice – tehnrica erste un capirtol relartiv în selecrția primrară, ea urmrând a se îmbunătrăți în urrmă procesurlui de antrenamrent, dar ținârndu-se serama că deprinderrile greșrite srunt mai grreu de corecrtat, iar evolurția sportrivă va fi mrult întârzirată; penrtru determinrare, se va alcărtui un catarlog de tehnrică, crare va cuprirnde – pozirția corerctă, tracțiurnea brațerlor, lungirmea vaslirrii, mișcarrea picioarerlor, propulrsia, coordonarrea mișcărirlor de brrațe și de piciorare cu respirarția, asimetrria mișcărirlor

· criterrii sociologrice – srunt criterrii crare pot fi influențrate pozirtiv prirntr-un profersor competrent; ele se refreră la școrală, la acorrdul părințirlor, la condițirile de virață

· criterriul performanrței – erste hotărârtor penrtru selecrția secundrară și finrală; el se obiectivizeraza prrin prrobe și norrme de contrrol și prrin rezultatrele obținrute în competițirile oficirale.

4.4.2 Probele în selecţia secundară

Etrapa selecţriei secundrare integrerază înotătorrii de 10-12 ani, instruriţi aproximartiv 3-4 ani, crare stăpânresc torate crele 4 procerdee tehnrice de îrnot şi srunt dezvoltraţi armonrios, firzic şi menrtal. Din purnct de vedrere sanogenertic trebruie cunoscrute eventualrele afecţiruni instalrate ulterrior selecţriei iniţirale: hepatrită virrală acrută, nefropartii, afecţiruni reumatismrale bacilrare, tulburrări cardiovasculrare şi respiratorrii, leziruni ale polurlui anterrior al globurlui ocurlar (corrnee, conjunctrivă, sclreră), datorrate urnor kerrato-conjunctivrite alergrice de piscrină, trenarnte, recidivarnte, etc. Penrtru continuarrea vierţii sportrive starrea de sănătrate trebruie să fie optrimă.

Probrele generrale penrtru verificarrea şi confirmarrea acesrtor criterrii srunt:

Alergarrea de vitreză 30m (rsec)

Penrtru a purtea execruta acrest trest subiecrţii vor trerbui să fie echipraţi corespunzărtor (echipamrent sporrtiv). Aceşrtia se vor aşreza la lirnia de strart şi vor alerrga distarnţa indicrată de cărtre examinartor (şi marcrată pe terernul de sprort) cât de reprede erste posirbil. Se va cronomertra periorada de trimp necesrară urnui subirect penrtru parcurgerrea acesrtei distarnţe.

Săritrura în lungrime de pe loc (m)

Din pozriţa strând înaproia urnei lirnii, tălprile depărtrate la niverlul umerirlor, avântrare prrin îndoirrea şi extenrsia picioarerlor simulrtan cu balansarrea braţerlor, impulrsie energrică, săritrură în lungrime şi aterizrare pe ambrele piciorare. Se măsorară lungirmea săriturrii de la lirnie prână la călcrâie.

Probrele specifrice selecţriei secundrare penrtru îrnot srunt:

Irnot 50m lirber (rsec)

Prroba de 50 mertri lirber are ca dominarnte vitreza şi puterrea, rezisternţa musculrară devrine mai importarntă pe măsrură ce crerşte distarnţa. Execurţia bătrăii de piciorare la procedreul crraul trebruie să fie foarrte eficierntă, recomandârndu-se un mirnim de bărtăi pe lungrime, frără ca vitreza să fie influenţrată, negartiv. Vitreza va fi menţinrută constrant pe parcurrsul distanrţei de îrnot. Braţrele trebruie să execrute mişcrări rapride, coordonrate cu mişcarrea capurlui şi a picioarerlor. Pozirţia corpurlui în apă. Corrpul înotătorurlui erste întrins pe suprafraţa arpei, braţrele se găsresc în prelungirrea trunchiurlui, carpul va arvea privirrea înairnte, firind scufunrdat prână la niverlul sprâncenerlor, picioarrele srunt menţinrute urşor sub apă, cât să asigrure o brună plutrire, umerrii vor fi cât mai aprorape de suprafraţa arpei, penrtru a micşrora rezisternţa la înaintrare şi bazirnul erste urşor ridircat. Corrpul cu suprafraţa arpei va forrma un unrghi de aproximartiv 10 (vârrful firind la niverlul umerirlor). Pozirţia corpurlui la crraul de vitreză difreră fraţă de crraul de frond. Odrată apucarrea arpei executrată, mrâna se va mirşca în jos şi arpoi srpre înăunrtru, însrpre lirnia medirană a corpurlui. Tracţiurnea durerază prână crând parlma şi cortul afrlat pe aceeraşi lirnie au ajruns în dreprtul umărurlui şi se închreie în dreprtul centrurlui generral de greutrate, brarţul aflârndu-se la un unrghi de 900 fraţă de crorp şi un unrghi, înrtre brraţ şi antebrraţ, de cca 100-110 grrade. Tracţiurnea se execrută diferrit în conformitrate cu particularităţrile anatomrice şi funcţionrale şi drupă cum fiecrare înotărtor şi-a însurşit bazrele acesrtui procerdeu tehrnic. Împingerrea erste a droua şi ultrima frază propulsrivă a mişcărrii. Crând umărrul s-a ridircat din apă, va încrepe drurmul aerrian. Puncrtul marxim de flerxie va fi aturnci crând parlma şi cortul ajrung în dreprtul umărurlui, mişcrare uşurrată de răsucirrea treptrată a arxei umerirlor. Evitarrea pendulărirlor laterrale se porate frace prirntr-o ridicrare accenturată a coturlui în sus cât mai aprorape de urmăr. Dracă mrâna se aşrază îrntr-o forrmă adecvrată, raporrtat la traiectorria pe apă, ea va purtea serrvi ca propulrsor, crare împirnge pe înotărtor înairnte. Înotătorrul de crraul trebruie să se rotearscă cu cel purţin 450 pe fiecrare parrte, pornrind de la pozirţia plrată, pe abdormen.

Irnot 200m mrixt (rmin)

În probrele de mrixt individrual, înotătorrul trebruie să acoprere distarnţa înotrând în torate crele partru procerdee, în următoarrea ordrine: flutrure, sprate, brras şi lirber. Încheierrea fiecărrei distarnţe parcurrse îrntr-un procerdeu se considreră ca sosrire şi, dreci, erste necesrară respectarrea prevederirlor regulamentrare privrind sosirrile.

Eşantiornul de corpii studriat a arvut următoarrele rezultrate:

Prroba 1

Prroba 2

Prroba B1

Prroba B2

Numrele/ prenumrele

Arnul naşterrii

Alergrare de vitreza 30m strart de sus (rsec)

Nrota

Saritrura in lungrime de pe loc (cm)

Nrota

50 m lirber (rsec)

Nrota

200 m mrixt (rmin)

Nrota

Nrota finrala

Rezultartul

T.E.

2008

6,03

143

39,21

ADMIS

I.L.

2008

5,54

168

38,26

9.75

ADMIS

A.R.

2008

5,51

163

39,34

ADMIS

G.V.

2008

6,14

165

42,06

8.5

ADMIS

B.D.

2008

6,06

168

37,54

ADMIS

O.M.

2008

5,38

170

39,21

ADMIS

R.C.

2008

6,12

150

44,12

7.25

ADMIS

B.T.

2008

6,31

145

41,30

7.25

ADMIS

D.P.

2008

6,19

157

39,03

9.5

ADMIS

P.R.

2008

5,44

172

38,26

9.75

ADMIS

Tarbel 4.2 – Rezultatrele prorbei sportrive penrtru selecrţia copiirlor la clrasa aV-a vocaţiornal îrnot pe eşantiornul studriat

Normrele de selecrţie în funcrţie de crare s-a efectruat evaluarrea srunt confrirm MEDC.

Tarbel 4.3 Normrele de selecrţie penrtru clrasa a V-a vocaţiornal. Surrsa: Progrrama MEDC

4.4.3 Avantajele şi dezavantajele unei selecţii optime

Avantajrele aplicărrii urnei brune selecrții:

· asigrură obținerrea urnor performarnțe înarlte

· redruce substanțrial durrata instruirrii

· contribruie la mărirrea longevitărții sportrive

· favorizerază aplicarrea eforturirlor în concordarnță cu cerințrele vârsrtei; cunoașterrea particularitățirlor individurale

· evrită un vorlum inurtil de murncă și investirții materirale crare nu pot fi fructificrate

· faciliterază recrutarrea elementerlor tinrere

· formerază convingreri penrtru o murncă de perspectrivă

Greutățrile întâmpinrate în aplicarrea urnei brune selecrții ţin de faprtul că nu se porate frace o aprecirere corerctă a daterlor morfologrice și funcționrale penrtru etaprele viitorare, întrurcât creșterrea și dezvoltarrea copiirlor nu porate fi dirijrată, şi de caracteristicrile individurale crare srunt condiționrate unerori de diverrși factrori prinrtre crare și ereditartea.

4.5 Analiza şi interpretarea rezultatelor

Troţi candidarţii din eşantiornul evalruat au frost admrişi.

In cadrrul proberlor standrard alergrare de vitreză şi săritrura în lungrime de pe loc, rezultatrele au frost mai omogrene în creea ce priverşte vitreza dercât săritrura de pe loc. Se porate obserrva de asemernea că cei crare au arvut rezultrate perste merdie la săritrura de pe loc nu au arvut performarnţe similrare şi la alergrare în ambrele cazruri, acrest lurcru datorârndu-se în prirmul rrând diferenţerlor fiziologrice. Cazurrile lui B.D si G.V srunt relevarnte în acrest caz, amrbii cu performarnţă brună la săritrură şi mai slrabă dercât merdia grupurlui la alergrare. In cealarltă parrte a scarlei se încadrerază O.M, crare se diferenţirază ca firind perforrmer, cu crele mai brune rezultrate la ambrele prrobe de aptitudrini.

Figrura 4.1 – Grarfic comparartiv înrtre omogenitartea rezultaterlor penrtru crele drouă prrobe generrale.

Notrele drate confrorm baremerlor oficirale prezirntă îrnsă un grrup mrult mai omorgen dercât diferenţierrea rezultaterlor de la erlev la erlev. Irncă o drată, raportarrea la o surrsă obiectrivă exterrnă ajrută să nu exirste tendirnţe (normrale de altrfel) de subevalurare sau de supraevalurare. Astrfel, notrele confrorm baremerlor arrată astrfel:

Figrura 4.2 – Grarfic comparartiv înrtre omogenitartea rezultaterlor penrtru crele drouă prrobe generrale din puncrtul de vedrere al noterlor.

La prroba de alergrare vitreză au frost 4 elrevi sub merdia grupurlui si 6 perste merdia grupurlui. Raporrtat la barermul de evalurare îrnsă, performanţrele au frost torate brune şi foarrte brune.

Figrura 4.3 – Grarfic comparartiv înrtre rezultatrele individurale la prroba de alergrare de vitreză şi merdia grupurlui.

La prroba de săritrură în lungrime de pe loc, din nou, barermul a ajurtat la evaluarrea obiectrivă şi nediferenţirată în mod obiecrtiv.

Figrura 4.4 – Grarfic comparartiv înrtre rezultatrele individurale la prroba de săritrură de pe loc şi merdia grupurlui.

In creea ce priverşte rezultatrele la probrele specifrice, acesrtea srunt mai tehnrice din puncrtul de vedrere al analirzei, întrurcât barermul nu ia în calrcul droar timrpii rezultraţi, ci şi modalitartea de execurţie a stilurlui de îrnot prevărzut de prrobă. Astrfel, în carzul prorbei de 50m lirber, rezultatrele srunt mrult mai neomogrene dercât în carzul proberlor generrale, artât din caruza construcţriei sportrive diferrite a elevirlor (drupă cum reirese şi din taberlul cu indircii corporrali), cât şi datorrită stilurirlor diferrite de antrenamrent pe crare l-au urrmat aceşrtia.

Figrura 4.5 – Grarfic comparartiv înrtre rezultatrele individurale la prroba de îrnot 50m lirber şi merdia grupurlui.

In acelraşi trimp, notrele aplicrate prrin barreme rerduc considerarbil diferenţrele drate de timrpii scroşi de fiecrare în parrte, menţinrând în acelraşi trimp diferenţrele de performarnţă.

Figrura 4.6 – Grarfic comparartiv înrtre notrele individurale la prroba de îrnot 50m lirber şi merdia grupurlui.

In creea ce priverşte evaluarrea rezultaterlor prorbei 200m mrixt, acearsta are în vedrere mai murlte criterrii. Erste necesrară aprecierrea nivelurlui de însuşrire şi execurţie al cerlor 4 procerdee de îrnot, al starturlui şi al întoarcerirlor specifrice fiecărrui procerdeu în parrte. De acreea pracrtic barermul firnal erste cel crare reuşerşte să reunearscă sub o singrură umbrrelă torate aspectrele specifrice fiecarrui srtil de îrnot, avrând în vedrere că fiecrare presuprune tehnrici diferrite şi abordrări diferrite.

Figrura 4.7 – Grarfic comparartiv înrtre notrele individurale la prroba de îrnot 200m mrixt şi merdia grupurlui.

Mai erste de menţiornat un asprect importrant: un înotărtor bun nu erste în mod autormat bun la orrice srtil de îrnot. Exirstă performreri la anumrite stilruri de îrnot crare srunt slrabi la arlte stilruri de îrnot. Acrest lurcru nu ţrine droar de tehnrică sau performarnţă, ci şi de structrura fizrică. O caracterizrare generrală, medrico-biologrică, a marirlor performreri arrată astrfel :

· Vârrsta optrimă la frete 15 – 18 ani, la băireţi 17 –21 ani;

· Greutartea specifrică mrică, sub 1g/rcmc;

· Crorp în “picătrură” (toracrele şi centrura scapulrară brine dezvoltrate, diametrrul bitrohaterrian mic, piciorare lurngi, subţriri, tarlie înarltă şi greutrate de 8 –11 kg sub numarrul de cm perste 100, capacitrate vitrală cu 20% mai murltă fraţă de norrmal, anvergrura mrare cu 104 –106% fraţă de tarlie, labrele picioarerlor mrari);

· Coordonrare foarrte brună, forrţă în rergim de rezisternţă, în specrial la musculatrura centurrii scapulrare, capacitrate aerroba foarrte mrare, anaerrobă globrală brună şi foarrte brună;

· Calităţrile psihrice brine dezvoltrate (voirnţă, dârzernie, perseverernţă, atenrţie).

Avrând în vedrere acrest frapt, am comparrat şi diferenţrele înrtre prirmii doi clasraţi şi ultirmii doi clasraţi la nirvel generral, observrând evolurţia acestrora la fiecrare dinrtre probrele de selecrţie.

Fig 4.8 – Compararţie de tirmpi obţinruţi la prroba de alergrare de vitreză înrtre cei mai bruni şi cei mai slrabi fraţă de merdia grupurlui.

Se obserrvă că performerrul O.M irese în evidernţă cu un rezulrtat foarrte bun, îrnsă al doirlea perforrmer drupă merdia totrală (B.D.) erste perste merdia grupurlui. Merdia a frost în mod crlar influenţrată de performarnţa lui O.M., mai arles că la acearstă prrobă 4 dinrtre candidraţi au frost sub merdia grupurlui, în trimp ce resrtul au frost perste merdie.

Fig 4.9 – Compararţie înrtre timrpii obţinruţi la prroba de săritrură în lungrime de pe loc înrtre cei mai bruni şi cei mai slrabi fraţă de merdia grupurlui.

Crând vrine vorrba desrpre săritrura în lungrime, O.M îşi confirrmă performarnţa, iar B.D. (al doirlea perforrmer) obţrine un rezulrtat mai bun dercât merdia, în trimp ce BT şi RC rărmân şi la acearstă prrobă sub merdie. La nirvel de grrup se menţrine ponderrea de 4 sportrivi mai bruni dercât merdia grupurlui şi 6 sub merdia grupurlui, demonstrrând că exirstă o omogenitrate a performanrţei, confirmrată şi prtin notrele obţinrute.

In creea ce priverşte probrele tehnrice aferernte înoturlui îrnsă, rezultatrele srunt nuanţrate de performarnţa individurală dincrolo de criterriul trimp, întrurcât selecţionerrii obserrvă şi corectitudirnea tehnircii aplicrate. Astrfel, la 50m lirber, OM şi BD srcot tirmpi bruni şi obrţin nrota maxrimă întrurcât şi tehnrica lor erste una foarrte brună penrtru niverlul clarsei a V-a vocaţiornal.

Fig 4.10 – Compararţie înrtre timrpii obţinruţi la prroba de îrnot 50m lirber înrtre cei mai bruni şi cei mai slrabi fraţă de merdia grupurlui.

Notrele confrorm baremurlui srunt şi ele în concordarnţa cu performarnţa obţinrută.

Fig 4.11 – Compararţie înrtre notrele obţinrute la prroba de îrnot 50m lirber înrtre cei mai bruni şi cei mai slrabi fraţă de merdia grupurlui.

Obserrvăm acelraşi comportamrent şi la prroba de îrnot 200m mrixt, torate acesrtea confirmrând ipotreza studiurlui nosrtru, în spreţă faprtul că baremrele ajrută la eliminarrea percepţriei subiectrive şi la direcţionarrea sportivirlor acrolo urnde au capacitartea de a-şi utilriza cât mai brine potenţiarlul existrent.

Erste foarrte importrant să exirste constrant o raportrare la merdia caracteristicirlor specifrice vârsrtei penrtru a nu se frace excrese şi a se înlătrura riscurrile subiectivismurlui în prirmul rrând penrtru a nu exirsta o risripă de resurrse sau de potenţrial. Astrfel, s-au crreat biotipruri de înotătrori, în funcrţie de mordul somartic al înotătorurlui de performarnţă. Acerste modrele srunt orientatrive, putrând exirsta şi exceprţii. Se cunrosc, în ferlul acersta, tipruri de înotătrori crare susrţin abordarrea că, dincrolo de criteririle de evalurare aplicrate în cadrrul selecţiirlor, erste necesrară înţelegerrea şi personalizarrea abordărrii penrtru fiecrare tipolorgie de sporrtiv în parrte.

Înotătorrul craulrist vitezrist (100m) erste caracterizrată prrin înălţrime mrare, însoţrită de greutrate corespunzatorare, robrust, înregistrrand crele mai mrari dimensiruni ale toracerlui, umerirlor, proporţiornal, în creea ce priverşte reperrele antropometrrice, cu menţiurnea ca lungirmea palrmei şi a gamrbei să ariba valorrile crele mai mrari. Pe prlan biometrric el disprune de o forrţă mrare de vâslrire crare, datorrită caracterurlui tehnircii de îrnot crraul, asigrură o mrare vitreză de înaintrare.

Înotătorrul craulrist fondrist (1500m) are înalţirmea şi greutartea la valorrile crele mai mrici. Dimensiunrile antropometrrice îl plaserază în grrupa mrică de valrori, frapt ce explrică numărrul ridircat al mişcărirlor de înaintrare. Acelraşi raprort îl gărsim şi la forrţa pe unitartea de vâslrire crare atirnge valoarrea cea mai mrică. Numărrul ridircat de vâslriri serverşte la înaitarrea cu vitreză merdie crescrută pe distarnţe lurngi. Se remarrcă o apropirere a acesrtui tip de înotărtor de tirpul alergătorurlui de frond din atletrism.

Înotătorrul craulrist semifondrist (400m) se situerază înrtre crele drouă biotipruri prezentrate. El are valrori mai mrari fraţă de craulisrtul vitezrist la lungirmea antebraţurlui, a trunchiurlui, a tălrpii piciorurlui, a întregurlui picrior, la circumferirnţa pumnurlui, antebraţurlui, genunchiurlui. De asemernea, în compararţie cu craulisrtul fondrist, are valrori mai mrici la lungirmea antebraţurlui, a braţurlui, a circumferinrţei glezrnei şi a gamrbei. Acerste diferernţe ne fac să-l plrasă m mai aprorape de craulisrtul vitezrist, frapt crare ne ajrută să înţelergem mai brine caracterrul eforturlui pe distanţrele de 400m, zrona mirxtă (anaerrob–aerrob), la performarnţe siturate sub limrita cerlor partru minrute.

Înotătorrul sprate (100m, 200m) erste înralt, dar cu greutartea corporrala merdie, raprort crare imprune prezernţa urnei calitrăţi specifrice, respecrtiv, suplertea. Întrrece craulisrtul vitezrist la lungirmea antebraţurlui, braţurlui, tălrpii, lăţirmea umerirlor şi mobilitartea. Are lăţirmea şoldurirlor la valoarrea cea mai redrusă. Fraţă de acerste reprere, imagirnea standrard a înotătorurlui erste regăsrită mai mrult în tirpul spatisturlui dercât a craulisturlui vitezrist. Funcţiornal, consemrnăm o forrţă merdie de vâslrire, frapt ce ne sugererază că, nurmai prrin tehnrică eficierntă s-ar purtea obţrine creşterrea valorrii rezultrate. Datorrită fapturlui că, lungirmea tălpirlor are valoarrea cea mai mrare, mişcărrile de piciorare pot fi eficiernte şi la un termpo mai scărzut. La fel se pot interprreta şi reperrele maxrime găsrite la mobilitartea larbei piciorurlui şi lungirmea membrurlui inferrior în întregrime. Suplerţea şi mobilitartea fac în aşa fel, ca, spatisrtul să semrene îrntr-o oarecrare măsrură cu săritorrul în înălţrime.

Înotătorrul de flutrure (100m, 200m) prezirntă biotirpul somartic în crare regărsim craulisrtul semifondrist, iar pe prlan motrric se aprorpie de valorrile craulisturlui vitezrist. Braţrele şi picioarrele mai scurrte, lrasă să se întrevradă rorlul pe crare îl joracă trunchriul în propulrsia capurlui. Acerste reprere se repercuterază şi asurpra alurrii de înaintrare a înotătorurlui flutrure – temproul lui firind suficirent de ridircat. Lergat de acearsta remarrcă, nortăm şi lungirmea tălrpii, crare erste la valoarrea cea mai mrică. La forrţa combinrată pe unitartea de vâslrire, ocrupă lorcul 3, dar, în condiţirile drate de caracterrul tehnircii de îrnot (concomitartea vaslirrii) vitreza înotătorurlui de flutrure erste mrare, ocuprând lorcul 2 în ierarrhia procedeerlor de îrnot sporrtiv, drupă crraul.

Delfinisrtul are aspecrtul urnui luptărtor de categorria semigrrea.

Înotătorrul de brras (100m, 200m) reprezirntă biotirpul somartic caracterirzat de cea mai mrică înălţrime, în schrimb, ca greutrate atirnge valoarrea cea mai mrare. Somartic, valorrile membrerlor se arflă la cotrele crele mai redruse. Surprinzartor de mrare vor parrea lungirmea trunchiurlui şi lăţirmea şoldurirlor. Normrale srunt valorrile lungirmii picioarerlor, circumferinrţei gleznerlor, a coapserlor şi grardul de rotrare a gamberlor din genunrchi. Pe prlan biomotrric se remarrcă forrţa cea mai mrare la mişcarrea picioarerlor şi la mişcarrea combinrată. Cu torate că, din purnct de vedrere biomotrric brasisrtul are crele mai ridicrate valrori, structrura miş cărrii (alternarrea vâslirrii puternrice a picioarerlor cu vâslirrea slrabă a bra ţerlor) nu contribruie la realizarrea urnei vitreze ridicrate de înaintrare, brarsul ocuprând ultirmul loc în cadrrul cerlor partru procerdee. Brasisrtul porate fi asemruit cu un sărirtor în lungrime sau de triplusralt.

Înotătorrul de mrixt–individrual (200m,400m) a reursit să se diferenţireze fraţă de ceilarlţi îrnot ătrori. Somartic, are valrori comparabrile cu craulisrtul vitezrist. El înregistrerază valorrile crele mai mrari la circumferinţrele pumnurlui, glezrnei, antebraţurlui şi genunchiurlui, urnde se prorduc crele mai puternrice mişcrări. Funcţiornal se arflă la valrori merdii, valrori rezultrate şi din combinarrea cerlor partru procerdee. Erste un tip robrust şi surplu, în acelraşi trimp caparbil să efectureze un efrort mrixt, cu predominarntă aerrobă, parcurgrând distarnţa, îrntr-un termpo asemănărtor cu cel întâlrnit la sprintreri. Forrţa se îmbrină cu o rezisterntă deosebrită uşurrată prrin alternarrea tehnrică , alternrare crare confirrmă principriul odihrnei actrive. Acrest al cincirlea procerdeu ar purtea devreni un concurrent al procedeurlui flutrure, în prroba de 200m, cu corndi ţia realizărrii urnei vitreze confortabrile la procedreul brras. Purtem asorcia tirpul înotătorurlui de mrixt cu cel al decatlonisturlui de atletrism.

Avrând acerste biotipruri de înotătrori realizrate pe stilruri şi prrobe şi ţinrând cront şi de particularităţrile individurale ale fiecarrui înotărtor la pionierrat, copriii pot fi orientraţi srpre anumrite stilruri şi prrobe crare să le permrită să-şi valorifrice artât calităţrile fizrice, cât şi particularităţrile somrato-funcţionrale.

CONCLUZII

Avrând în vedrere torate crele expruse mai sus, purtem concluzirona că studriul şi-a atrins scorpul: am stabirlit că baremrele de evalurare ne ajrută în mod obiecrtiv să identifircăm potenţiarlul, respecrtiv performarnţa acrolo urnde exirstă, eliminrând risrcul subiectivismurlui şi păstrrând trenrdul realitărţii în acelraşi trimp. De asemernea, ele identifrică punctrele slrabe ale elevirlor, ajutrând antrenorrii să dezvorlte progrrame personalizrate drupă selecrţie penrtru a adrresa acerste punrcte nevralgrice, dar şi să identifrice punctrele forrte penrtru a direcrţia sportirvii acolournde au crele mai mrari şarnse să-şi atirngă potenţiarlul.

Problematrica noţiurnii de particularitrăţi erste extrrem de complrexă, pracrtic, antrenorrul firind oblirgat să ţrină serama de selecrţie, dar şi în fiecrare momrent al lecţriei, la fiecrare sporrtiv urmărrit, de particularităţrile individurale şi să se sprijrine pe elementrele natrive existernte penrtru prelucrarrea calităţirlor specifrice practicărrii înoturlui. Înotătorrul, indiferrent de prroba de performarnţă pe crare o stăpânerşte trebruie să aribă o anumrită vitreză de îrnot şi o mobilitrate articulrară specifrică. Calităţrile motrrice–vitreza, rezisternţa, forrţa, mobilitartea, se dezvorltă în procersul de antrenamrent. Orrice mrare înotartor are ca obiecrtiv princirpal în pregătirrea sa, obţinerrea cerlor mai brune performarnţe sportrive, exract la datrele cerrute de calendarrul competiţiornal. Atingerrea forrmei sportrive maxime nu mai este un lucru întâmplător.

Cerinţa majoră din punct de vedere fiziologic, vizerază factorrii favorizarnţi ai capacitărţii aerrobe (rezisternţa), cei dimensionrali (somatrici) şi funcţionrali. Pe plarnul motricitărţii cerinţrele srunt: rezisternţa, îndemânarrea, mobilitartea, coordonarrea, forrţa în rergim de vitreză şi elasticitartea musculrară. Pe prlan neruro-psirhic cerinţrele se trarduc prrin: perseverernţă, voirnţă, dârzernie, rezisternţă la strress, atenrţie de lurngă durrată, pe frond de oboserală şi monotornie, capacitate de depăşire a stărilor de disconfort fiziologic.

Pentru identificarea tinerelor talente antrenorii trebuie să depună o muncă rigurorasă ,deoarrece droar prirntr-o selecrție brine făcrută purtem arvea sperarnțe la o carireră mărerață. Selecrția sau “identificarrea talenterlor” erste un prorces organirzat și repertat de depistrare timpurrie a disponibilitărții înnăscrute penrtru practicarrea și specializarrea ulteriorară îrntr-o disciplrină sau prroba sportrivă. Penrtru fiecrare prroba sportrivă s-a descrris un “mordel idreal al perforrmer-urlui”. Acersta se numerște “biortip constituțiornal” și erste caracterirzat de anumrite calitrăți motrrice, fizrice și comportamentrale specifrice. Selecția utilizează un sistem complex de criterii pentru identificarea subiecților care se apropie cel mai mult de acest model ideal. Selecția este un proces continuu desfășurat până la atingerea limitelor superioare de performanță. Acest proces este corelat și direcționat către o anumită specializare a copilului și juniorului.

BIBLIOGRAFIE

1. „Alexe N., Antrenamentul sportiv modern, Editura FEST, București, 1993

2. Ardelean T., Particularităţile dezvoltării calităţilor motrice în atletism, Editura I.E.F.S., Bucureşti, 1990

3. Astrand P., Rodhal K., Textbook of work, Physiology, New York, 1977

4. Baniaş P., Abordare interdisciplinară ȋn activitatea de ȋnot terapeutic, Editura UVT, Timişoara, 2008

5. Baniaş P., Curs ȋnot, Editura UVT, Timişoara, 2006

6. Baroga L., Educarea calităţilor motrice combinate, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1985

7. Bota C., Fiziologia educației fizice și sportului, Editura ANEFS, București, 1993

8. Bota C., Prodescu B., Fiziologia educației fizice și sportului – ergofiziologie, Ed. Antim Ivireanul, București, 1997

9. Cirlă L., Înot – aptitudinile psihomotrice şi pregătirea tehnică, Editura Printech, Bucureşti, 1999

10. Colwin C. M., Swimming into the 21st Century, Editura Human Kinetics, Illinois, 1992

11. Colwin C.M., Breakthrough swimming, Ed. Human Kinetics, Champaign, Illinois, 2002

12. Counsilman J.E., The science of swimming, Englwood Cliffs, NJ Prentice Hall, 1968

13. Creţulescu G., Jivan I., Cirla L., Înot. Curs de bază, ANEFS, Bucureşti, 1992

14. Crețuleșteanu Gh., Marinescu, Gh., Înot – Curs specializare, ANEFS, București, 1995

15. Demeter A., Fiziologia sporturilor, Ed. Stadion, București, 1974

16. Dichner M., Sporschwimmen – Grunndlangen - training, Editura Sportverlag, Stuttgart, 1993

17. Drăgan I., Practica medicinii sportive, Editura Medicală, Bucureşti, 1988

18. Dragnea A., Bota A., Teoria activitatilor motrice, Editura Didactică si Pedagogică, Bucuresti, 1999

19. Dragnea A., Antrenamentul sportiv, Ed. Didactică și Pedagogică, R.A., București, 1996

20. Dragnea A., Teodorescu Mate, S., Teoria sportului, Ed. FEST, Bucuresti, 2002

21. Epuran M., Cordun M., Mârza D., Moţet D., Ochiană G., Stănescu M., Asistenţă, consiliere şi intervenţii psihomedicale în sport şi kinetoterapie, Editura Fundaţiei Humanitas, Bucureşti, 2006

22. Epuran M., Psihologia educaţiei fizice şi sportului, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1980.

23. Hahn E., Antrenamentul sportiv la copii, C.C.P.S., Bucureşti, 1996

24. Jivan I., Înot.Manual metodic, ANEFS, Bucureşti, 2002

25. Kari G., Îndrumar metodic de înot, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2009

26. Maglischo E., Să ȋnotăm chiar şi mai repede, Editura Universitatea de Stat, Arizona, 1993

27. Maglisho E., Sa inotam mai repede, Ed. FEST, Bucuresti, 1992

28. Mureşan E., Înot. Sinteză, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2003

29. Mureşan E., Curs înot, ediţia III-a, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007

30. Nenciu G., Fiziologie, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007

31. Olaru M., Înot, Editura Sport Turism, Bucureşti, 1992

32. Penţia D., Curs de ȋnot, Litografia Universităţii de Vest, Timişoara, 1994

33. Penţia D., Îndrumar metodic de ȋnot, Editura Mirton, Timişoara, 1994

34. Râșneac B., G. Solonenco, Inotul sportiv .Concepte metodice, Chisinau, 2014

35. Râșneac B., G. Solonenco, Metodica instruirii și antrenamentului în natație, Chișinău, 2017

36. Râșneac B., G. Solonenco, Orientări metodice în pregătirea înotătorilor de performanţă, Chişinău, 2013”

ANEXE

[1] Colwin, C.M., Breakthrough swimming, Ed. Human Kinetics, Champaign, Illinois, 2002

[2] Baroga, L., Educarea calităţilor motrice combinate, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1985

[3] Baroga, L., Educarea calităţilor motrice combinate, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1985

[4] Alexe N., Antrenamentul Sportiv Modern, Editura FEST, București, 1993

[5] Dragnea, A., Teodorescu Mate, S., Teoria sportului, Ed. FEST, Bucuresti, 2002

[6] Jivan I., Înot.Manual metodic, ANEFS, Bucureşti, 2002

[7] Hahn, E., Antrenamentul sportiv la copii, C.C.P.S., Bucureşti, 1996

[8] Epuran, M., Psihologia educaţiei fizice şi sportului, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1980

[9] Baroga, L., Educarea calităţilor motrice combinate, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1985

[10] Dragnea, A., Antrenamentul sportiv, Ed. Didactică și Pedagogică, R.A., București, 1996

[11] Olaru M., Înot, Editura Sport Turism, Bucureşti, 1992

[12] Kari, G., Îndrumar metodic de înot, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2009

[13] Râșneac B., G. Solonenco, Inotul sportiv .Concepte metodice, Chisinau, 2014

[14] Ardelean, T., Particularităţile dezvoltării calităţilor motrice în atletism, I.E.F.S., Bucureşti, 1990

[15] Epuran, M., Psihologia educaţiei fizice şi sportului, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1980

[16] Dragnea A., Bota A., Teoria activitatilor motrice, Editura Didactică si Pedagogică, Bucuresti, 1999

[17] Colwin, C.M., Breakthrough swimming, Ed. Human Kinetics, Champaign, Illinois, 2002

[18] Ardelean, T., Particularităţile dezvoltării calităţilor motrice în atletism, I.E.F.S., Bucureşti, 1990

[19] Baroga, L., Educarea calităţilor motrice combinate, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1985

[20] Mureşan E., Înot. Sinteză, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2003

[21] Maglisho E., Sa inotam mai repede, Ed. FEST, Bucuresti, 1992

[22] Bota, C., Fiziologia educației fizice și sportului, Editura ANEFS, București, 1993

[23] Dragnea, A., Teodorescu Mate, S., Teoria sportului, Ed. FEST, Bucuresti, 2002

[24] Penţia D., Îndrumar metodic de ȋnot, Editura Mirton, Timişoara, 1994

[25] Hahn, E., Antrenamentul sportiv la copii, C.C.P.S., Bucureşti, 1996

[26] Nenciu G., Fiziologie, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007

[27] Epuran, M., Psihologia educaţiei fizice şi sportului, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1980

[28] Colwin, C.M., Breakthrough swimming, Ed. Human Kinetics, Champaign, Illinois, 2002

[29] Bota, C., Fiziologia educației fizice și sportului, Editura ANEFS, București, 1993

[30] Cirlă, L., Înot – aptitudinile psihomotrice şi pregătirea tehnică, Editura Printech, Bucureşti, 1999

1 note · View note